În perioada 17-23 noiembrie 2018, în cadrul programului Erasmus+ s-a desfășurat una dintre etapele proiectului ,,My City, My Home, My Responsibility”. Astfel am avut ocazia să văd pentru prima dată orașul Thessaloniki, al doilea ca mărime din vechea Eladă, o așezare încărcată de istorie, cu monumente paleocreștine și bizantine înscrise în Patrimoniul cultural mondial UNESCO. Am petrecut cinci zile într-un oraș vechi, fondat înaintea erei noastre și am reușit să descopăr lucruri despre istoria antică a Greciei, despre tradițiile ei, consolidând prietenii cu elevii din toate țările care au participat la acest proiect: Spania, Portugalia, Italia și țara gazdă.
În prima zi am asistat la un spectacol realizat de elevii de la Școala de Artă din Thessaloniki, care studiază la diferite secții: teatru, dans și arte vizuale. Chiar dacă instituția lor nu beneficiază de o secție de învățământ muzical specializat, totuși am avut parte și de câteva momente muzicale, susținute de chitară și voce. La sfârșitul micului concert, elevii greci ne-au învățat dansuri cu specific autohton. Astfel am făcut un cerc, iar toți elevii prezenți în sală s-au prins în joc cu mult interes și voioșie. A urmat un tur al școlii, cu prezentarea diferitelor spații de învățământ și a dotărilor, iar apoi am plecat să vizităm orfelinatul Papafion, unde erau adăpostiți, îngrijiți și educați copiii fără părinți în cel de Al Doilea Război Mondial. Pe parcursul războiului, această clădire a fost folosită și ca spital. Deplasându-ne prin spațiile clădirii am aflat o mulțime de date despre istoria sa și am văzut sălile în care copiii făceau muzică în cadrul unei orchestre. Am fost foarte interesată de această parte, căci învățând la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, secția muzică (specializarea pian), sunt dornică întotdeauna să aflu detalii despre muzică și muzicieni proveniți din toate colțurile lumii. Odată vizitată clădirea orfelinatului, ne-am întors la școală, unde am inițiat repede un joc de cunoaștere, ca să aflăm cât mai multe unii despre ceilalți. Nu am avut nevoie de mult timp pentru a lega relații de prietenie.
Chiar dacă vremea nu era atât de frumoasă cum ne-am fi dorit (ploua destul de tare), am plecat într-un cartier vechi al orașului, unde din nou … ne-am pus pe joacă! Împărțiți pe grupe, fiecare a dezbătut o anume problematică. De exemplu, echipa din care am făcut eu parte a avut sarcina de a observa toate spațiile deschise din acel cartier, analizând plusurile și minusurile și finalizând cu acordarea unui calificativ. În plimbarea noastră am descoperit o fabrică veche imensă, care a fost de mare importanță în trecut. Alt obiectiv care ne-a atras atenția a fost Casa Bianca, unde era o expoziție de artă și erau expuse multe fotografii, într-o viziune foarte diferită, modernă a mai multor artiști. La etaj erau picturi în ulei și schițe care, din punctul meu de vedere, aveau o profunzime aparte; unele dintre ele afirmau un stil specific grecesc, altele erau inspirate din mitologie. În urma vizitării expoziției de artă, activitățile cu întregul grup s-au finalizat pentru cea de a doua zi. Nu ne mai săturam de noile frumuseți, fapt pentru care, alături de câțiva elevi, am pornit în explorarea centrului orașului. Am ajuns la Turnul Alb, am văzut sculptura moderna ,,Umbrelele’’ și am intrat în câteva muzee.
În a treia zi (care mi s-a părut cea mai interesantă!) am plecat cu autobuzul în orașul Vergina, loc în care era situată în antichitate capitala Macedoniei. În acel oraș a avut loc una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din lume: mormântul lui Filip al II-lea al Macedoniei, unde au fost găsite toate obiectele lui personale. Este primul mormânt macedonean descoperit neatins de mâna prădătorilor. Mormântul lui face parte din Marele Tumul, care este un uriaș cavou subteran ce adăpostește 4 morminte regale. Toate informațiile pe care le-am primit acolo și toate lucrurile pe care le-am văzut au fost impresionante, nu mai văzusem așa ceva în viața mea, iar atmosfera de acolo te făcea să te simți ca și cum ai fi trăit în epoca străveche.
În penultima zi ne-am împărțit în grupe și am plecat să vedem noi atracții turistice. Eu am făcut parte din grupa care a descoperit resturile zidurilor pe un deal din apropiere. Cu mult timp în urmă orașul Thessaloniki era împrejmuit de un zid care a ars în întregime, după marele incendiu care a distrus complet tot orașul. Rolul principal al acestui zid era de apărare și de a forma o închisoare de mare securitate. Am vizitat temnițele în care erau închiși oamenii certați cu legea la acea vreme. Incredibil de mici, nu aveau geamuri și erau construite din piatră. De acolo se putea zări orașul plin de case, portul foarte cunoscut, marea liniștită și cerul senin.
Am poposit acolo cam o jumătate de oră, iar în acel cadru natural imaginația nostră fertilă a dat naștere unei piese de teatru foarte amuzante. Fiecare grup a născocit o astfel de exprimare artistică, care urma să fie și filmată. Pentru prezentare am intrat într-o cafenea deschisă special pentru adolescenți și studenți, plină de jocuri și de oameni binevoitori, iar pe pereți atârnau o mulțime de picturi.
După ce am terminat activitățile propuse, ne-am plimbat cu bărcuța pe mare și ne-am legănat sub mișcarea valurilor potolite. Mare ne-a fost norocul să prindem apusul soarelui și să ne relaxăm sub cerul roz-roșcat. Piveliștea era nemaipomenită! De vis neînchipuit!
Ultima zi a fost tristă, căci se infiltrase gândul că vom pleca, vom părăsi acele locuri minunate, poate că nu le vom mai revedea și pe deasupra ne vom despărți de prietenii noi. Am alungat repede gândurile negre, ne-am adunat la primărie și am prezentat videoclipurile despre orașul din care provenim, realizate special pentru acest proiect. Fiecare grup etnic a realizat un astfel de videoclip, iar noi era nerăbdători să vedem cum arată proiectul celorlalți copii. Românii (ieșenii) au vorbit despre Bojdeuca lui Ion Creangă, primul muzeu memorial din România, care a împlinit anul acesta 100 de ani de ființare, coincidență cu sărbătorirea centenarului. După ce prezentarea s-a terminat, cu tristețe în suflet ne-am luat rămas bun de la toți prietenii noștri și am plecat spre aeroport.
Am beneficiat pentru a doua oară de programul Erasmus+ și pot spune că a fost o experiență nemaipomenită și binevenită, în care mi-am făcut prieteni noi, am învățat foarte multe lucruri despre Grecia, am pășit pe urmele istoriei și ale mitologiei, am respirat aerului vechii Elade și am savurat frumusețile unui oraș scăldat de valurile Mediteranei.
Viviana-Maria Țaga
Clasa a IX-a A
Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”
