{"id":27817,"date":"2017-03-23T05:36:48","date_gmt":"2017-03-23T03:36:48","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=27817"},"modified":"2017-03-23T05:36:48","modified_gmt":"2017-03-23T03:36:48","slug":"mai-putine-cazuri-de-cancer-la-un-an-de-la-intrarea-in-vigoare-a-legii-privind-interzicerea-fumatului-in-spatiile-publice-inchise","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=27817","title":{"rendered":"Mai pu\u0163ine cazuri de cancer la un an de la intrarea \u00een vigoare a legii privind interzicerea fumatului \u00een spa\u0163iile publice \u00eenchise"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Intrarea \u00een vigoare,\u00een luna martie 2016, a legii care interzice fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise a reprezentat pentru Rom\u00e2nia un pas esen\u021bial pentru protejarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii popula\u021biei, prin reducerea expunerii la fumul toxic al produselor din tutun. Efectele fumatului, inclusiv ale fumatului pasiv, asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sunt devastatoare, afect\u00e2nd grav s\u0103n\u0103tatea pulmonar\u0103, cardiovascular\u0103, fumatul fiind, totodat\u0103, \u0219i unul dintre factorii de risc \u00een apari\u021bia multor forme de cancer, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii. \u00a0Fumul de \u021bigar\u0103 poate s\u0103 persiste \u00een aer, p\u00e2n\u0103 la circa 2,5 ore, <\/sup>chiar \u0219i cu fereastra deschis\u0103, iar\u00a0 inspirarea acestuia poate avea urm\u0103ri nefaste asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, expu\u0219i fiind mai ales copiii. Fumul de \u021bigar\u0103 con\u021bine peste 4.000 de substan\u021be chimice, dintre care multe sunt toxice \u0219i iritante, iar unele dintre acestea sunt asociate cu dezvoltarea unor tipuri de cancer. Fumatul pasiv are repercusiuni serioase asupra aparatului cardiovascular \u0219i respirator, fiind un factor de risc major pentru boala coronarian\u0103 \u0219i cancerul pulmonar, mai arat\u0103 datele de specialitate. De altfel, fumatul pasiv este asociat cu 600 de mii de decese premature anual. “Fumatul afecteaz\u0103 major aparatul respirator, fiind implicat \u00een apari\u021bia bronhopneumopatiei obstructive cronice, a astmului bron\u0219ic, a pneumopatiilor intersti\u021biale \u0219i a cancerului pulmonar. Comparativ cu nefum\u0103torul, fum\u0103torul are un risc de cancer pulmonar de 23 de ori mai mare, \u00een cazul b\u0103rba\u021bilor, \u0219i de 13 ori mai mare, la femei. \u00cen plus, riscul de deces prin BPOC este de 12-13 ori mai mare la fum\u0103tori. Astfel, este evident de ce fiecare persoan\u0103 care con\u0219tientizeaz\u0103 implica\u021biile grave ale fumatului trebuie s\u0103 se simt\u0103 liber\u0103 s\u0103 respire un aer curat, f\u0103r\u0103 fum toxic de \u021bigar\u0103. Legea care interzice fumatul \u00een spa\u021biile publice protejeaz\u0103 nefum\u0103torii, pe de-o parte \u0219i poate ajuta la a-i determina pe cei care fumeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i \u00een a renun\u021ba la acest obicei care afecteaz\u0103 puternic s\u0103n\u0103tatea\u201d, a declarat prof. dr. Florin Mih\u0103l\u021ban, pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Pneumologie \u00een perioada 2006-2016. Printre consecin\u021bele fumatului asupra sistemului cardiovascular se num\u0103r\u0103 infarctul de miocard, prin ocluzia arterelor inimii, accidentul vascular cerebral, prin ocluzia arterelor creierului, arterita la nivelul membrelor \u2013 p\u00e2n\u0103 la gangren\u0103 \u0219i amputa\u021bie, arat\u0103 speciali\u0219tii. “Fumatul este factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, pentru bolile respiratorii \u0219i pentru cancer. Este suficient\u0103 enumerearea acestor lucruri, pentru a v\u0103 da seama c\u00e2t de mare este impactul fumatului \u0219i c\u00e2t de mare ar putea s\u0103 fie impactul renun\u021b\u0103rii la fumat. Pentru fum\u0103tori, renun\u021barea la fumat \u00eenseamn\u0103 reducerea riscurilor pentru bolile cardiovasculare – de exemplu pentru infarct miocardicacut, accident vascular cerebral. Desigur, fum\u0103torii trebuie s\u0103 fie con\u0219tien\u021bi c\u0103 nu po\u021bi spera c\u0103 efectele fumatului timp de 30-40 de ani vor disp\u0103rea \u00een \u0219ase luni de zile. De pild\u0103, riscul cardiovascular al fum\u0103torului ajunge s\u0103 fie egal cu al nefum\u0103torului spre doi ani de zile de la \u00eentreruperea complet\u0103 a fumatului.\u201d, a declarat dr. Gabriel Tatu-Chi\u021boiu, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Cardiologie.<\/p>\n

Aproximativ cinci milioane de persoane mor anual, \u00een \u00eentreaga lume, din cauza bolilor asociate fumatului. Acestora li se adaug\u0103 aproximativ 600.000 de decese corelate cu fumatul pasiv, potrivit unui raport al Organiza\u021biei Mondiale a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em>. <\/sup>Dac\u0103 m\u0103surile de reducere a poverii fumatului nu vor fi intensificate, \u00een c\u00e2t mai multe regiuni de pe glob, prin politici restrictive \u0219i programe de supraveghere, aproximativ un miliard de persoane vor muri, \u00een decursul secolului acestuia, \u00een \u00eentreaga lume, doar din cauza fumatului. “Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Pneumologie s\u0103rb\u0103tore\u0219te un an de la intrarea \u00een vigoare a legii \u201eantifumat\u201d, un an de la instituirea unui drept fundamental pentru fiecare dintre noi: dreptul la s\u0103n\u0103tate. Dreptul la preven\u021bie pentru cel mai r\u0103u dintre toate cancerele: cancerul pulmonar, cancerul a c\u0103rui supravie\u021buire la cinci ani este sub 5%. Dreptul la preven\u021bie pentru cel mai de temut factor de risc pentru cancerul pulmonar, chiar \u00eenaintea fumatului \u2013 bronho pneumopatia cronic\u0103 obstructiv\u0103. Dar \u0219i bronho pneumopatia cronic\u0103 obstructiv\u0103 apare \u0219i este datorat\u0103 tot fumatului. Prin urmare, am\u00e2ndou\u0103, at\u00e2t cancerul, c\u00e2t \u0219i BPOC-ul, au drept numitor comun fumatul. Doresc ca felul \u00een care aceast\u0103 lege va fi aplicat\u0103 s\u0103 fie un beneficiu \u0219i \u00een acela\u0219i timp o speran\u021b\u0103 pentru tinerele genera\u021bii, astfel \u00eenc\u00e2t dreptul la s\u0103n\u0103tate s\u0103 fie o realitate pentru fiecare dintre noi\u201d, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, pre\u0219edintele Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Pneumologie. Legea care interzice fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise reprezint\u0103 o ini\u021biativ\u0103 care aliniaz\u0103 Rom\u00e2nia majorit\u0103\u021bii statelor din Europa \u00een care func\u021bioneaz\u0103 o legisla\u021bie care interzice fumatul \u00een spa\u021biile \u00eenchise la locul de munc\u0103, \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise, la locurile de joac\u0103 pentru copii ori \u00een mijloacele de transport \u00een comun. \u00cen \u00eentreaga lume, aproximativ 1,3 miliardede persoane, adic\u0103 18% din popula\u021bia mondial\u0103, sunt protejate prin legi na\u021bionale care nu permit fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise. Pe plan interna\u021bional, au fost identificate numeroase efecte pozitive ale introducerii legilor care nu permit fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise. De exemplu, \u00een Sco\u021bia, dac\u0103 \u00eenainte de implementarea legii, \u00een 2006, cazurile de astm bron\u0219ic cre\u0219teau anual cu 5%, ulterior, rata acestora a sc\u0103zut cu 18%. \u00cen Anglia, mortalitatea neonatal\u0103 s-a diminuat cu 7,6%, dup\u0103 ce a fost implementat\u0103 o lege similar\u0103. \u00cen Italia, \u00een urma adopt\u0103rii legii care interzice fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise inciden\u021ba infarctului \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei cu v\u00e2rsta \u00eentre 35-74 de ani s-a redus cu 11,2%-15,3%. \u00cen Statele Unite, num\u0103rul intern\u0103rilor pentru boli cardiace a sc\u0103zut cu 39%, dup\u0103 primul an de lege anti-fumat, \u0219i cu 47%, dup\u0103 trei ani. Printre efectele substan\u021biale pe termen scurt ale renun\u021b\u0103rii la fumatse num\u0103r\u0103: revenirea treptat\u0103 \u00een limitele normale ale tensiunii arteriale, sc\u0103derea nivelului de monoxid de carbon din s\u00e2nge, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea circula\u021biei sangvine, \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea func\u021biilor pl\u0103m\u00e2nilor, \u00een c\u00e2teva luni, \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sim\u021burilor – miros, gust. Totodat\u0103, pe termen lung, renun\u021barea la fumat scade riscul de cancer, de boal\u0103 cardiovascular\u0103 \u0219i riscul de apari\u021bie al altor boli cronice netransmisibile. \u00cen 2010, aproximativ 31% din popula\u021bia Rom\u00e2niei era fum\u0103toare, potrivit OMS \u0219i dac\u0103 eforturile de control al consumului de tutun vor fi intensificate, se preconizeaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2025, procentul fum\u0103torilor va sc\u0103dea p\u00e2n\u0103 la 23% din popula\u021bie. Aceea\u0219i surs\u0103 a estimat, \u00een 2010, c\u0103 aproximativ 41% dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i 22% dintre femei erau persoane fum\u0103toare. P\u00e2n\u0103 \u00een 2025, ratele vor fi de aproximativ 29%dintre b\u0103rba\u021bi \u0219i 18% dintre femei.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Intrarea \u00een vigoare,\u00een luna martie 2016, a legii care interzice fumatul \u00een spa\u021biile publice \u00eenchise… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":27818,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[24],"tags":[9167,255,3617,8019],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27817"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=27817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27819,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27817\/revisions\/27819"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/27818"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=27817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=27817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=27817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}