{"id":27898,"date":"2017-03-28T16:12:15","date_gmt":"2017-03-28T13:12:15","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=27898"},"modified":"2017-03-28T16:12:15","modified_gmt":"2017-03-28T13:12:15","slug":"biletele-pentru-spectacolul-rigoletto-au-fost-epuizate-in-cateva-ore","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=27898","title":{"rendered":"Biletele pentru spectacolul Rigoletto au fost epuizate \u00een c\u00e2teva ore"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Opera Na\u021bional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u0219i anun\u021b\u0103 premiera spectacolului mult a\u0219teptat RIGOLETTO<\/em><\/strong>, de Giuseppe Verdi.\u00a0Reprezenta\u021biile vor avea loc pe 30 \u0219i 31 Martie 2017<\/strong>, cu \u00eencepere de la ora 18:30<\/strong>.\u00a0Toate biletele au fost epuizate \u00een c\u00e2teva ore de la punerea \u00een v\u00e2nzare.<\/p>\n

Crea\u0163ia lui Verdi este, poate, unul dintre cele mai uimitoare exemple de consecvent\u0103 autodep\u0103\u015fire, de efort continuu pentru a pune muzica \u00een slujba idealurilor umanit\u0103\u0163ii.<\/em><\/p>\n

Dac\u0103 prima perioad\u0103 a romantismului a adus \u00een oper\u0103 reafirmarea unor valori lirice reprezentative pentru \u015fcoala componistic\u0103 italian\u0103, prin personalitatea lui Giuseppe Verdi\u00a0 (10 octombrie 1813, Le Roncole \u2013 27 ianuarie 1901, Milano) teatrul muzical a ajuns la o culme de popularitate f\u0103r\u0103 precedent. Prelu\u00e2nd elemente ale tradi\u0163iei operistice, Verdi se va afirma, prin complexul crea\u0163iei sale, ca unul dintre cei mai caracteristici compozitori romantici. Dac\u0103 la \u00eenceputul carierei sale accentul se va pune pe suflul patriotic, mobilizator, al ideilor transmise prin intermediul teatrului, odat\u0103 cu maturizarea componistic\u0103, acesta va ceda locul unei atitudini de larg\u0103 generalizare a caracteristicilor definitorii pentru sensibilitatea poporului italian, \u00een context universal. De la opera militant\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 la crearea unui nou tip de dram\u0103 \u015fi comedie muzical\u0103, Verdi a parcurs evolu\u0163ia unui artist de ne\u00eentrecut\u0103 for\u0163\u0103. Melodica sa, bazat\u0103 pe fondul intona\u0163iilor c\u00e2ntecului popular, pe simetriile tipice canzonetei, se va ridica, treptat, la nivelul unei personale recre\u0103ri \u00een spirit italian, mereu conving\u0103toare prin sinceritatea \u015fi eficien\u0163a expresiei. Fie c\u0103 ne referim la primele opere sau la ultimele crea\u0163ii, la asimilarea unor ritmuri de dans contemporan sau la adoptarea unei tehnici leitmotivice personale, geniul verdian, deseori minimalizat din cauza accesibilit\u0103\u0163ii produc\u0163iei sale, domin\u0103 epoca.<\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 C\u0103ut\u00e2nd teme generoase, compozitorul s-a adresat cu prec\u0103dere marelui fond al literaturii universale, de la Shakespeare ori Schiller, p\u00e2n\u0103 la contemporanii s\u0103i, Hugo sau Alexandre Dumas-fiul. O vast\u0103 galerie de personaje, care apar\u0163in celor mai diverse tipuri umane, ne ofer\u0103, \u00een plin romantism, o adev\u0103rat\u0103 fresc\u0103 a problematicii istorice \u015fi sociale, niciodat\u0103 \u00eens\u0103 desp\u0103r\u0163ite de sensilbilitatea marelui public. \u00cen cazul lui Verdi, accesibilitatea nu \u00eenseamn\u0103 concesie, ci adresare direct\u0103 \u015fi pasionant\u0103, dorin\u0163a de a se face \u00een\u0163eles, f\u0103r\u0103 a renun\u0163a la perfec\u0163ionarea exprim\u0103rii artistice. \u00centre prima sa lucrare cunoscut\u0103, Oberto, \u015fi ultima, Falstaff, este cuprins\u0103 aproape \u00eentreaga istorie a poporului italian, lupta sa pentru impunerea valorilor culturale \u015fi spirituale justific\u00e2nd denumirea dat\u0103 compozitorului de \u201el\u2019italianissimo\u201d.<\/p>\n

Rigoletto<\/strong>, una dintre capodoperele lui Verdi, a avut premiera la Vene\u0163ia, \u00een 1851 \u015fi s-a bucurat de un succes r\u0103sun\u0103tor. Din cauza tipului de cenzur\u0103 speci\ufb01c epocii, libretul, bazat pe o pies\u0103 a lui Victor Hugo (Le roi s\u2019 amuse \/ Regele se amuz\u0103), a trebuit supus unor revizuiri substan\u0163iale, iar compozitorul a fost de mai multe ori pe punctul de a l\u0103sa totul de izbeli\u015fte. \u00cen foarte scurt timp, opera a devenit un mare succes.<\/p>\n

Prin Rigoletto<\/strong>, Verdi d\u0103 via\u0163\u0103 imaginii sale originale despre conceptul de dram\u0103 muzical\u0103, \u00eembr\u0103c\u00e2nd forma unui amalgam de elemente eterogene, care surprind complexitatea social-cultural\u0103, apel\u00e2nd la un amestec eclectic de situa\u0163ii tragicomice. Rigoletto<\/strong> propune abord\u0103ri muzicale variate, pornind de la cea specific\u0103 micilor grupuri de muzican\u0163i \u2013 precum \u00een prima scen\u0103 sau \u201eLa donna e mobile\u201d – la melodicitatea italian\u0103 \u2013 precum faimosul cvartet \u201eBella \ufb01glia dell\u2019amore\u201d -, travers\u00e2nd muzica de camer\u0103 \u2013 cum ar fi duetul dintre Rigoletto \u015fi Sparafucile \u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 la declamato-uri puternic concise, reg\u0103site \u00een registrul superior adoptat de Rigoletto \u015fi de Monterone.<\/p>\n

La Opera din Ia\u0219i spectacolul \u201dRigoletto\u201d, de <\/u>Giuseppe Verdi , a fost prezentat publicului pentru prima dat\u0103 pe 18 mai 1958.<\/u><\/p>\n

Regia actualei premiere o semneaz\u0103 Marco Spada. <\/strong><\/p>\n

Renumitul regizor italian este absolvent al sec\u021biei de Muzicologie a Universit\u0103\u021bii La Sapienza Roma.<\/p>\n

Activitatea sa cuprinde studii de cercetare ale scrisorilor lui Giusppe Verdi \u0219i Gioachino Rossini \u00een cadrul Funda\u021biei Gioachino Rossini (Pesaro) \u0219i la Istituto Nazionale di Studi Verdiani (Parma). A publicat numeroase articole \u0219tiin\u021bifice despre opera italian\u0103 a secolului al XIX-lea. Din 1989 p\u00e2n\u0103 \u00een 1998 a fost critic muzical pentru R.A.I. (Radio 2, Radio 3) \u0219i pentru cotidianul L’ Unit\u00e0.<\/p>\n

Ca muzicolog, a lucrat pentru institu\u021bii prestigioase precum Teatro San Carlo Napoli, Teatro dell’ Opera\u00a0 Roma, Academia Na\u021bional\u0103 Santa Cecilia din Roma, Teatro Comunale din Bologna, Teatro Massimo Bellini din Catania, Opera Festival Rossini, Opera Na\u021bional\u0103 din Londra.\"\"<\/a><\/p>\n

Din 1998 p\u00e2n\u0103 \u00een 2016 a fost Director \u0219i Director artistic al Teatrului de Oper\u0103 din Sassari (Sardinia), unde a produs mai mult de 100 de lucr\u0103ri de oper\u0103, lans\u00e2nd cariera interna\u021bional\u0103 a multor arti\u0219ti.<\/p>\n

Dintre cele mai importante titluri de oper\u0103 pe care le-a regizat at\u00e2t \u00een Italia c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate amintim: Moise \u00een Egipt de G. Rossini (Teatro dell’ Opera din Roma, 2007), Clemen\u021ba lui Tito de W. A. Mozart (Sassari – 2006, Stavanger, Norvegia – 2008), Luisa Miller de G. Verdi (Sassari – 2007), Noaptea unui neurastenic \u0219i Cei doi timizi de Nino Rota (Lecce – 2007), Marino Faliero de G. Donizetti (Bergamo -2008), Lucia di Lammermoor de G. Donizetti (Debrecen – 2008, Budapesta – 2009), Don Giovanni de W. A. Mozart (Festivalul Viterbo – 2009), Polyeucte de G. Donizetti (Sassari, Bergamo – 2010), Falstaff de G. Verdi (Teatro Giovanni Pergolesi Jesi – 2013), Nunta lui Figaro de W. A. Mozart (Teatro Carlo Felice Genova – 2014), B\u0103rbierul din Sevilla de G. Rossini (Universitatea Antonin, Beirut – 2014), Macbeth de G. Verdi (MOB, Skopje – 2015), Elisabeta, regina Angliei de G. Rossini (Sassari – 2015), Andrea Ch\u00e9nier de U. Giordano (Sassari – 2016, Teatro Petruzzelli Bari – 2018).<\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n

Din<\/em><\/strong> distribu\u021bia celor dou\u0103 premiere <\/em><\/strong>fac parte soli\u0219ti renumi\u021bi din \u021bar\u0103 \u0219i de peste hotare.<\/p>\n

Rigoletto<\/em><\/strong> – S\u00e1ndor Balla (Opera Maghiar\u0103 Cluj-Napoca) \/ Vasile Chi<\/em>\u0219iu (Opera Na\u021bional\u0103 Bucure\u0219ti)<\/em><\/p>\n

Ducele de Mantua<\/strong><\/em> \u2013 Alessandro Liberatore (Italia) \/ <\/em>\u0218tefan von Korch<\/em><\/p>\n

Gilda<\/strong><\/em> \u2013 Cristina Grigora\u0219 \/ Laura Eftimie (Teatrul Na\u021bional de Oper\u0103 \u0219i Balet \u201dOleg Danovski\u201d Constan\u021ba)<\/em><\/p>\n

Sparafucile<\/strong><\/em> \u2013 Teodor Busnea<\/em><\/p>\n

Maddalena<\/strong><\/em> \u2013 Florentina Onic\u0103<\/em><\/p>\n

Giovanna <\/strong><\/em>\u2013 Laura Scripcaru<\/em><\/p>\n

Monterone<\/strong><\/em> \u2013 Daniel Mateianu<\/em><\/p>\n

Marullo<\/strong><\/em> \u2013 Victor Zaharia<\/em><\/p>\n

Borsa<\/strong><\/em> \u2013 Ovidiu Manolache<\/em><\/p>\n

Ceprano<\/strong><\/em> \u2013 George Cojocariu<\/em><\/p>\n

Contesa Ceprano<\/strong><\/em> \u2013 Ana Maria Donose<\/em><\/p>\n

Pajul <\/strong><\/em>\u2013 Silviu Stratulat<\/em><\/p>\n

U\u0219ierul<\/strong><\/em> \u2013 Florin Roman<\/em><\/p>\n

Alessandro Liberatore (Italia)<\/strong><\/em>, <\/em>elev al marelui Luciano Pavarotti<\/em><\/strong>, a debutat \u00een 2002 al\u0103turi de Luciano Pavarotti, \u00eentr-un recital \u00een Monte Carlo, iar \u00een lunile urm\u0103toare a interpretat rolul Rodolfo din Boema (regia: Luciano Pavarotti), pus \u00een scen\u0103 \u00een Valle dei Templi din Agrigento (Italia).<\/p>\n

Printre primele realiz\u0103ri men\u021bion\u0103m \u0219i rolul Alfredo din Traviata, \u00een Teatrele de Oper\u0103 din Salerno, Sassari, Bolzano \u0219i Madrid, regia: Franco Zeffirelli<\/strong>, Rodolfo din Boema, la Festivalul Grappa \u0219i Bassano, la Teatrul S\u00e3o Carlos din Lisabona, Pinkerton din Madama Butterfly \u00een Tokyo, Marco Aurelio din Cleopatra de Lauro Rossi la Arena Sferisterio din Macerata.<\/p>\n

Printre angajamentele sezoanelor trecute se num\u0103r\u0103: Ducele de Mantua (Rigoletto) \u00een Palermo, Macduff (Macbeth) \u00een Sassari, Un c\u00e2nt\u0103re\u021b italian (Cavalerul rozelor) \u00een Barcelona, Rodolfo (Boema) pe scenele din Dublin \u0219i Belfast, Arvino (I lombardi alla prima Crociata) la Festivalul Sferisterio di Macerata, Arbace (Idomeneo) la S\u0103pt\u0103m\u00e2nile Muzicale din Stresa.<\/p>\n

Recent, a interpretat Rodolfo (Boema) \u00een Hong Kong \u0219i Alfredo (Traviata) la Teatrul Verdi din Trieste \u0219i Karlsruhe, Un c\u00e2nt\u0103re\u021b italian (Cavalerul rozelor) la Teatrul Real din Madrid, Cassio (Otello) cu Filarmonica BBC la Manchester \u015fi a jucat \u00een Lucia di Lammermoor la S\u0103pt\u0103m\u00e2nile Muzicale din Stresa \u0219i Rovigo \u0219i la Teatrul Massimo Bellini din Catania, Madama Butterfly \u00een Seul, Traviata \u00een Rouen.<\/p>\n

Dirijor <\/em><\/strong>– Ciprian Teodora\u0219cu.<\/p>\n

Scenografia<\/em><\/strong> – Mauro Tinti (Italia)<\/p>\n

Light Design<\/em><\/strong> – Fabio Rossi (Italia)<\/p>\n

Asisten\u021bi regie<\/em><\/strong> – Cristi Avram, Eduard Sveatchevici<\/p>\n

Asistent costume<\/em><\/strong> – Rodica E\u0219anu<\/p>\n

Regia de scen\u0103 –<\/em><\/strong> Alin Ne\u0219tian, Claudiu Aghiculesei, Alexandru Constantin<\/p>\n

Preg\u0103tire muzical\u0103<\/em><\/strong> – Adina Alupei, Simona G\u00e2dei, M\u0103d\u0103lina Pancu<\/p>\n

Sufleor<\/em><\/strong> – Emil Ambros\u0103<\/p>\n

Asisten\u021bi coregrafie –<\/em><\/strong> Sergiu Cotorobai, Dorina Cotorobai<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Opera Na\u021bional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u0219i anun\u021b\u0103 premiera spectacolului mult a\u0219teptat RIGOLETTO, de Giuseppe Verdi.\u00a0Reprezenta\u021biile vor avea… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":27899,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,3396,40,3446,6738,367,3108],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27898"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=27898"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27898\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27901,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/27898\/revisions\/27901"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/27899"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=27898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=27898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=27898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}