{"id":32134,"date":"2017-12-08T10:53:45","date_gmt":"2017-12-08T08:53:45","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=32134"},"modified":"2017-12-08T10:53:45","modified_gmt":"2017-12-08T08:53:45","slug":"ceremonia-de-deschidere-a-zilelor-umf-iasi-2017-conferinta-lansare-de-carti-si-expozitii-despre-marele-razboi","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=32134","title":{"rendered":"Ceremonia de deschidere a Zilelor UMF Ia\u0219i 2017: conferin\u021b\u0103, lansare de c\u0103r\u021bi \u0219i expozi\u021bii despre Marele R\u0103zboi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Studen\u021bi, cadre didactice \u0219i membri ai conducerii UMF Ia\u0219i, al\u0103turi de reprezentan\u021bii celorlalte institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior ie\u0219ene au s\u0103rb\u0103torit \u00eempreun\u0103, joi, 7 decembrie, aniversarea a 138 de ani de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt medical superior la Ia\u0219i, aniversare care \u00een acest an a stat sub semnul Centenarului Marii Uniri. Evenimentul a debutat cu citirea unui fragment din ultimul discurs al Regelui Mihai – citit de dr. Richard Constantinescu, prezentatorul evenimentului, urmat de un minut de reculegere \u00een memoria Majest\u0103\u021bii Sale. Acest moment emo\u021bionant a fost succedat de c\u0103tre discursul rectorului Universit\u0103\u021bii, prof.univ.dr. Viorel Scripcariu, care \u0219i-a adus aminte, cu nostalgie, de centenarul Institutului de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din 1979, c\u00e2nd era student \u00een anul al III-lea. \u201eTrecutul este ca o perdea de cea\u021b\u0103 evanescent\u0103, lipsit\u0103 de consisten\u021ba prezentului sau de promisiunile viitorului. Au trecut 38 de ani, \u0219i iat\u0103 c\u0103 m\u0103 aflu tot \u00een aceast\u0103 Aul\u0103, de asemenea la o manifestare important\u0103. Tot ce pot s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc \u00een acest moment este c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintezi \u00een v\u00e2rst\u0103, trecutul devine din ce \u00een ce mai clar \u0219i mai important, ca o fotografie alb negru care se transform\u0103, treptat, \u00eentr-una color. Dac\u0103 a\u0219 privi aceast\u0103 fotografie, a\u0219 recunoa\u0219te \u00een ea pe to\u021bi cei care au scris istoria medicinei \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului medical ie\u0219ean -de la Ernest Juvara, Leon Scully, Grigore T. Popa, Constantin Parhon,Nicolae Hortolomei, Vladimir Bu\u021bureanu, Gheorghe Chipail, Jules Ni\u021bulescu, Eugen Mironescu, Leon Baliff, Ion Enescu \u0219i mul\u021bi, mul\u021bi al\u021bii, p\u00e2n\u0103 la profesorii pe care mi-i amintesc cu mare drag \u0219i care au fost modelele genera\u021biei mele.Pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 ace\u0219ti oameni -medici cu har, care s-au dedicat \u00eentru totul profesiei \u0219i bolnavului \u0219i care aveau la ei \u00een permanen\u021b\u0103 ceea ce ast\u0103zi lipseste multora – o busol\u0103 moral\u0103, nu am s\u0103rb\u0103tori ast\u0103zi 138 de ani de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt medical superior de excelen\u021b\u0103 la Ia\u0219i\u201d. Rectorul UMF Ia\u015fi a vorbit apoi despre rolul medicilor \u00een Marele R\u0103zboi, despre jertfa acestora \u0219i despre evenimentele prin care universitatea a dorit s\u0103 le cinsteasc\u0103 memoria: editarea a dou\u0103 volume semnate de medicul scriitor Mihai \u0218tef\u0103nescu-Gala\u021bi; relansarea\u201e\u00censemn\u0103rilor ie\u0219ene\u201d – primul num\u0103r fiind dedicat Centenarului \u0219i expozi\u021bia foto-documentar\u0103 despre medicul Jean Clunet, din Misiunea Francez\u0103, care a murit de tifos exantematic la Ia\u0219i, \u00een 1917. \u00a0\u201dP\u00e2n\u0103 la urm\u0103, fie c\u0103 s\u0103rb\u0103torim Centenarul Marii Uniri sau 138 de ani de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt medical superior la Ia\u0219i, orice prilej de a ne onora trecutul \u0219i de a ne aduce aminte despre ni\u0219te oameni \u0219i despre faptele lor ne \u00eembog\u0103\u021be\u0219te \u0219i ne d\u0103 puterea s\u0103 mergem mai departe. Pentru c\u0103, a\u0219a cum spunea Nicolae Iorga \u00een celebrul s\u0103u discurs mobilizator din decembrie 1916, \u00ab\u00cen trecutul nostru mul\u021bi oameni au suferit. Dac\u0103 suntem ceva, nu suntem prin biruin\u021ba str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri, ci suntem ceva numai prin suferin\u021ba lor. Toate puterile noastre nu sunt altceva dec\u00e2t jertfa lor, str\u00e2ns\u0103 laolalt\u0103 \u0219i pref\u0103cut\u0103 \u00een energie\u00bb\u201d, a conchis rectorul UMF Ia\u0219i. Prezent \u00een calitate de invitat special la manifestare, primarul Ia\u015fiului, Mihai Chirica, a felicitat \u00eentreaga comunitate academic\u0103 medical\u0103 din Ia\u0219i pentru s\u0103rb\u0103torirea celor 138 de ani \u0219i a mul\u021bumit UMF Ia\u0219i pentru implicarea \u00een Programul Centenar al Prim\u0103riei Municipiului Ia\u0219i. \u201eAm creionat acest program ca o motiva\u021bie \u00een plus pentru ultima genera\u021bie, am renun\u021bat la elemente de festivism. O s\u0103 fie un Program Centenar cu mai pu\u021bine lucruri care se pierd \u0219i care dureaz\u0103 doar 24 de ore, \u0219i cu lucruri care conteaz\u0103 \u0219i care pot r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria genera\u021biilor viitoare ca puncte de reper. Lucr\u0103ri scrise \u0219i editate \u00een acela\u0219i timp, at\u00e2t din punct de vedere beletristic, c\u00e2t \u0219i istoric, tip\u0103rituri, filme \u0219i alte lucruri care pot fi arhivate \u0219i l\u0103sate \u00een memoria genera\u021biilor urm\u0103toare ca un moment de glorie pentru istoria acestei \u021b\u0103ri. Dup\u0103 o sut\u0103, nu mai conteaz\u0103 cemai punem. Probabil c\u0103, dup\u0103 anul 2018, vom r\u0103m\u00e2ne Rom\u00e2nia 100 +, cu g\u00e2ndul desigur, spre celelalte provincii rom\u00e2ne\u0219ti care \u00een momentul de fa\u021b\u0103 nu fac parte din trupul \u021b\u0103rii\u201d, a precizat primarul Ia\u0219ului. \u00cen continuare, prof. univ. dr. C\u0103t\u0103lin Turliuc, cercet\u0103tor principal la Institutul de Istorie \u201eA.D. Xenopol\u201d din Ia\u0219i, a sus\u021binut o prelegere despre Marele R\u0103zboi – \u201eprimul r\u0103zboi total din istoria umanit\u0103\u021bii, primul r\u0103zboi care \u0219i-a pierdut ceva din dimensiunea cavalereasc\u0103, aceea \u00een care du\u0219manii se \u00eenfruntau pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u00ee\u0219i vedeau albul ochilor unii altora\u201d. Istoricul a prezentat \u0219i rolul Ia\u0219ului \u00een acea perioad\u0103, c\u00e2nd devenise capital\u0103 de r\u0103zboi: \u201eIa\u0219ul, \u00een 1916, se treze\u0219te \u00eentr-o ipostaz\u0103 inedit\u0103 – \u00een care trebuia s\u0103 fie gazd\u0103 bun\u0103, \u00eentr-o ipostaz\u0103 care i-a adus foarte multe lucruri, \u00een marea lor majoritate sacrificii \u0219i efort. Din cele 58 de spitale care au func\u021bionat \u00een cursul r\u0103zboiului pentru \u00eentregirea neamului, vreo 30 erau aici, \u00eemprejurul Ia\u0219ului. Toate colegiile na\u021bionale de ast\u0103zi au func\u021bionat ca spitale. (…) Ia\u0219ul a g\u0103zduit toate institu\u021biile fundamentale ale statului rom\u00e2n, le-a f\u0103cut s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, le-a dat substan\u021b\u0103, \u0219i care, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, au marcat definitiv istoria noastr\u0103 ulterioar\u0103. Pentru c\u0103 aici, la Ia\u0219i, au fost votate modific\u0103ri ale Constitu\u021biei. Aici, la Ia\u0219i, Rom\u00e2nia, care-\u0219i propusese \u00eenc\u0103 \u00eenainte de r\u0103zboi modernizare \u0219i democratizare, a ajuns s\u0103 le \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103\u201d. Dup\u0103 conferin\u021b\u0103, a avut loc lansarea a dou\u0103 volume semnate de Mihai \u0218tef\u0103nescu-Gala\u021bi (1874-1945), un mare nume al medicinei rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103zut, pe nedrept, \u00een uitare. Este vorba de \u201eAmintiri din Marele R\u0103zboi\u201d \u0219i \u201eR\u0103ni\u021bi \u0219i rani\u021be. Chirurgia Marelui R\u0103zboi\u201d, dou\u0103 volume editate \u0219i prefa\u021bate de dr. Richard Constantinescu, autor \u0219i iatroistoriograf, de la disciplina de Istoria Medicinei din cadrul UMF Ia\u0219i, editor al operei de r\u0103zboi a lui Mihai \u0218tef\u0103nescu-Gala\u021bi. Urm\u0103torul moment a fost prezentarea expozi\u021biei foto-documentare \u00een memoria medicului Jean Clunet, \u00een Muzeul de Istorie a Medicinei. Dr. Clunet, care a murit de tifos exantematic la Ia\u0219i, \u00een 1917, era membru al Misiunii Militare Franceze \u00een Rom\u00e2nia, condus\u0103 de generalul Berthelot. La Ia\u0219i, medicul Clunet a improvizat un spital de campanie \u00een vila Greierul, din Bucium, a avocatului Vasile Sculy Logothetides, fratele lui Leon Sculy \u2013 profesorul care a \u021binut cursul inaugural al Facult\u0103\u021bii de medicin\u0103 din Ia\u0219i, la 1 decembrie 1879.Cl\u0103direa, care odinioar\u0103 era o bijuterie arhitectural\u0103, \u0219i care ast\u0103zi g\u0103zduie\u0219te \u201eSec\u021bia Clinica IV de pneumoftiziologie dr. Clunet\u201d, a fost l\u0103sat\u0103 \u00eentr-o sumbr\u0103 paragin\u0103, potrivit unuiscurt film documentar prezentat de dr. Richard Constantinescu \u00eenainte de vernisajul expozi\u021biei. Tot la Muzeul de Istorie a Medicinei au fost expuse zece lucr\u0103ri despre Marele R\u0103zboi ale unei artiste tinere, dar extrem de talentate – Alexandra-Cecilia Ruja.Student\u0103 a Universit\u0103\u021bii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, Alexandra-Cecilia Ruja a acceptat provocarea UMF Ia\u0219i de a realiza expozi\u021bia \u201dCulorile Marelui R\u0103zboi\u201d, inspirat\u0103 din cele dou\u0103 volume semnate de Mihai-\u0218tef\u0103nescu Gala\u021bi. Prima parte a Zilelor UMF s-a \u00eencheiat seara, \u00een Aula Bibliotecii Centrale Universitare \u201eMihai Eminescu\u201d, cu un eveniment care a devenit deja o impresionant\u0103 tradi\u021bie, – \u201eBalul iernii\u201d, spectacol caritabil organizat de studen\u021bii UMF Ia\u0219i \u2013 \u00een folosul Casei de copii de la Bogd\u0103ne\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Studen\u021bi, cadre didactice \u0219i membri ai conducerii UMF Ia\u0219i, al\u0103turi de reprezentan\u021bii celorlalte institu\u0163ii de… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":32135,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,41],"tags":[74,8870,227,40,1768,245],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32134"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=32134"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":32136,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/32134\/revisions\/32136"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/32135"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=32134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=32134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=32134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}