{"id":38822,"date":"2019-01-14T10:20:33","date_gmt":"2019-01-14T08:20:33","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=38822"},"modified":"2019-01-14T10:20:33","modified_gmt":"2019-01-14T08:20:33","slug":"praf-de-stele-fabricat-in-laboratoarele-uaic-printr-o-metoda-unica-la-nivel-mondial","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=38822","title":{"rendered":"Praf de stele, fabricat \u00een laboratoarele UAIC printr-o metod\u0103 unic\u0103 la nivel mondial"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

La Facultatea de Fizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (UAIC) se produc, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, c\u00e2teva miligrame de praf interstelar artificial. O echip\u0103 de cercetare a creat \u00een laborator un praf din carbon care, analizat, pare aproape identic cu materia organic\u0103 aflat\u0103 la zeci de mii de ani lumin\u0103, \u00een spa\u021biul \u00eendep\u0103rtat. Reu\u0219ita \u00eembin\u0103 dou\u0103 premiere la nivel mondial – metoda de producere a prafului, precum \u0219i faptul c\u0103 firele de praf sunt pufoase \u0219i dezordonate, a\u0219a cum e de a\u0219teptat s\u0103 fie \u00een spa\u021biu. Coordonatorul studiului, lect. dr. Ionu\u021b Topal\u0103, spune c\u0103 praful creat \u00een laborator, analog celui din spa\u021biu, va permite comunit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bifice s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum evolueaz\u0103 materia din spa\u021biu \u0219i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ea c\u00e2nd este radiat\u0103 sau se afl\u0103 \u00een calea vreunei comete.\u00a0Astfel de studii pot avea loc doar \u00een laborator, cu ajutorul produ\u0219ilor artificiali.\u00a0 Altfel, dac\u0103 cercet\u0103torii s-ar limita s\u0103 observe la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een spa\u021biu, cele c\u00e2teva miligrame ob\u021binute s\u0103pt\u0103m\u00e2nal la Ia\u0219i ar avea nevoie de c\u00e2teva sute de milioane de ani pentru a se forma natural. Rezultatul echipei de la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d a fost publicat \u00een num\u0103rul din decembrie al uneia dintre cele mai prestigioase reviste de astrofizic\u0103 de la nivel mondial – \u201eMonthly Notices of the Royal Astronomical Society\u201d, editat\u0103 de c\u0103tre Oxford University Press. De\u0219i \u00een lume au mai fost ob\u021binute produse de carbon asem\u0103n\u0103toare prafului stelar, cele c\u00e2teva laboratoare din lume care au reu\u0219it performan\u021ba au folosit fie temperaturi foarte \u00eenalte, fie presiuni foarte sc\u0103zute. \u00cen plus, substan\u021ba creat\u0103 de ace\u0219tia, observat\u0103 la microscop, arat\u0103 ordonat, asemenea unui film sub\u021bire. \u00cen laboratorul din Ia\u0219i, echipa de cercet\u0103tori \u0219i studen\u021bi \u00een Fizica plasmei\u00a0a ob\u021binut, la temperatur\u0103 \u0219i presiune obi\u0219nuit\u0103, \u201efulgi\u201d de praf, haotici \u0219i impredictibili ca organizare tridimensional\u0103. De\u0219i nu exist\u0103 dovezi directe, ace\u0219tia sunt cu siguran\u021b\u0103 mai apropia\u021bi de particulele care s-ar g\u0103si \u00een spa\u021biul \u00eendep\u0103rtat, \u00een regiuni dominate de haos, unde nu ac\u021bioneaz\u0103 gravita\u021bia. \u201eProcedeul prin care am ajuns la acest rezultat este o noutate absolut\u0103\u201d, a precizat lect. dr. Valentin Pohoa\u021b\u0103, membru al echipei de cercetare. \u201ePractic, plec\u0103m de la dou\u0103 gaze obi\u0219nuite, butan \u0219i heliu, care introduse \u00eentr-o regiune de c\u00e2mp electric foarte intens, formeaz\u0103 o plasm\u0103. Acest mediu func\u021bioneaz\u0103 ca o foarfec\u0103 ce taie moleculele de gaz \u00een buc\u0103\u021bi. C\u00e2nd fragmentele se recombin\u0103,\u00a0apar aceste particule de praf \u0219i o parte din moleculele-mam\u0103 de butan se transform\u0103 \u00een solid\u201d, a ad\u0103ugat acesta. Pentru a fi considerat analog celui interstelar, substan\u021ba ob\u021binut\u0103 a trebuit s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 trei criterii:\u00a0particulele s\u0103 fie de toate formele \u0219i m\u0103rimile, s\u0103 fie formate doar din carbon \u0219i hidrogen, iar la analiza spectral\u0103, rezultatele s\u0103 fie comparabile cu datele despre praful interstelar furnizate de NASA (Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 American\u0103) \u0219i ESA (Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 European\u0103). Pentru producerea si investiga\u021biile prafului, toate instala\u021biile au fost g\u00e2ndite \u0219i construite \u00een Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i, pornind de la elemente comerciale, produse \u00een Rom\u00e2nia. \u201eAm preferat s\u0103 cump\u0103r\u0103m din \u021bar\u0103. Piesele principale sunt realizate la B\u00e2rlad, iar adaptarea lor a fost realizat\u0103 de c\u0103tre echipa proiectului \u00een colaborare cu Atelierul Didactic al Universit\u0103\u021bii\u201d, a declarat\u00a0Ilarion Mih\u0103il\u0103, cercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific III.\u00a0 Pe viitor, produsul din laboratoarele Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d ar putea fi de folos \u00een planificarea misiunilor spa\u021biale. Majoritatea expedi\u021biilor \u00een Sistemul Solar din ultimii ani au avut\u00a0ca obiectiv \u0219i studiul prafului – interplanetar sau de pe comete. Cel mai recent exemplu este misiunea european\u0103 BepiColombo, plecat\u0103 \u00een luna octombrie c\u0103tre Mercur. Pentru ca instrumentele care analizeaz\u0103 praful s\u0103 func\u021bioneze corect \u00een spa\u021biu, ele trebuie mai \u00eent\u00e2i testate la sol,\u00a0cu substan\u021be c\u00e2t mai asem\u0103n\u0103toare cu ceea ce vor g\u0103si \u00een spa\u021biu. Echipa de cercetare din Ia\u0219i sper\u0103 ca aici\u00a0s\u0103 poat\u0103 veni \u00een sprijinul agen\u021biilor spa\u021biale – pun\u00e2ndu-le la dispozi\u021bie praful interstelar produs pe P\u0103m\u00e2nt.\u00a0Rezultatul a fost ob\u021binut \u00een proiectul Sinteza analogilor de praf interstelar<\/em> (2017-2018), finan\u021bat de c\u0103tre Agen\u021bia Spa\u021bial\u0103 Rom\u00e2n\u0103 (ROSA), prin Programul de Cercetare, Dezvoltare \u015fi Inovare pentru Tehnologie Spa\u0163ial\u0103 \u015fi Cercetare Avansat\u0103 – STAR. Echipa a fost alc\u0103tuit\u0103 din Ionu\u021b Topal\u0103, Silvia-Alina Chiper, Valentin Pohoa\u0163\u0103 (cadre didactice la Facultatea de Fizic\u0103), Ilarion Mih\u0103il\u0103 (cercet\u0103tor CERNESIM), Delia Ciubotaru, Bianca Cristiana Hodoroab\u0103 (masteranzi), Ioana Cristina Gerber (doctorand) \u0219i Toma Mihai (tehnician). Praful interstelar este un subiect de deosebit interes pentru comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00eenc\u0103 de la primele semne ale existen\u021bei acestuia. \u00cen urm\u0103 cu aproximativ 30 de ani, a fost depistat acest praf interstelar \u00een centrul galaxiei noastre, la 25.000 de ani lumin\u0103. \u201eChiar dac\u0103 nu vedem p\u00e2n\u0103 acolo, \u0219tim de existen\u021ba prafului pentru c\u0103 putem m\u0103sura semnale radio care provin din acea zon\u0103 a spa\u021biului, dar \u0219i radia\u021biile care sunt emise sau absorbite. Interpret\u00e2ndu-le, putem desena o hart\u0103 chimic\u0103 a zonei\u201d, explic\u0103 Ionu\u021b Topal\u0103, lector \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Fizic\u0103. Pe baza m\u0103sur\u0103torilor, se \u0219tie c\u0103 praful interstelar este format predominant din carbon sau siliciu, \u00eenso\u021bit uneori de ghea\u021b\u0103. Praful interstelar joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een producerea reac\u021biilor chimice, dar \u0219i \u00een formarea asteroizilor \u0219i planetelor. De c\u00e2nd a fost detectat, \u00een 1983, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 recreeze combina\u021bii chimice asem\u0103n\u0103toare \u00een laborator, pentru a-l putea supune testelor \u0219i experimentelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La Facultatea de Fizic\u0103 a Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (UAIC) se produc, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103,… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":38823,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,41],"tags":[74,11665,11666,40,4621,11664,7318,1977],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38822"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=38822"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38822\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":38824,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/38822\/revisions\/38824"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/38823"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=38822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=38822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=38822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}