{"id":65967,"date":"2022-10-07T23:12:38","date_gmt":"2022-10-07T20:12:38","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=65967"},"modified":"2022-10-10T11:16:36","modified_gmt":"2022-10-10T08:16:36","slug":"moastele-sfantului-cuvios-paisie-de-la-neamt-au-ajuns-in-aceasta-seara-la-iasi-galerie-foto","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=65967","title":{"rendered":"Moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Cuvios Paisie de la Neam\u021b au ajuns \u00een aceast\u0103 sear\u0103 la Ia\u0219i (GALERIE FOTO)"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Racla cu moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Cuvios Paisie de la Neam\u021b a ajuns \u00een aceast\u0103 sear\u0103, \u00een jurul orei 20.00, la Ia\u0219i, \u00een cadrul unei ceremonii speciale care a avut loc la Catedrala Mitropolitan\u0103. \u00cen acest an, cu prilejul Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, pelerinii vor avea ocazia s\u0103 se \u00eenchine at\u00e2t la moa\u0219tele Ocrotitoarei Ia\u0219ului \u0219i a \u00eentregii Moldove, c\u00e2t \u0219i la cele ale Sf\u00e2ntului Cuvios Paisiei de la Neam\u021b, de la a c\u0103rui na\u0219tere se \u00eemplinesc exact 300 de ani. Cu ocazia primirii moa\u0219telor\u00a0 Sf\u00e2ntului Cuvios Paisiei de la Neam\u021b, la Catedrala Mitropolitan\u0103 a avut loc \u00een aceast\u0103 sear\u0103 o slujb\u0103 de pomenire sus\u021binut\u0103 de Prea Sfin\u021bitul P\u0103rinte Nichifor Boto\u0219\u0103neanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ia\u0219ilior, \u00eempreun\u0103 cu arhimandritul Benedict, stare\u021bul M\u0103n\u0103stirii Neam\u021b. S\u00e2mb\u0103t\u0103 diminea\u021b\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu ora 6.00, dup\u0103 Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva va avea loc procesiunea \u00een jurul Catedralei Mitropolitane cu moa\u015ftele Sfintei Cuvioase Parascheva \u015fi ale Sf\u00e2ntului Cuvios Paisie de la Neam\u021b \u0219i depunerea lor spre \u00eenchinare \u00een baldachinul de pe platoul din fa\u0163a c\u0103minului preo\u021besc \u201eSf\u00e2ntul Mare Mucenic Gheorghe\u201d.<\/p>\n

\n

\n

\n

Via\u0163a Sf\u00e2ntului Cuvios Paisie de la Neam\u0163 (1722-1794)<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Cuviosul Paisie s-a n\u0103scut la Poltava, \u00een Ucraina, la 21 decembrie 1722, \u00een familia protopopului Ioan Velicikovschi \u015fi a so\u0163iei sale, Irina, ajuns\u0103 mai t\u00e2rziu monahie, cu numele Iuliana, \u00een M\u0103n\u0103stirea \u201eAcoper\u0103m\u00e2ntul Maicii Domnului\u201d din \u00eemprejurimile Poltavei. Petru \u2013 numele de botez al Sf\u00e2ntului Paisie \u2013 era al unsprezecelea copil din cei doisprezece fra\u0163i, care muriser\u0103 cu to\u0163ii \u00eenainte ca el s\u0103 ating\u0103 v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani. Orfan de tat\u0103 de la v\u00e2rsta de patru ani, a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 citeasc\u0103 sub \u00eendrumarea mamei sale \u015fi a fratelui mai mare, Ioan.<\/p>\n

\u00centre 1735-1739, urmeaz\u0103 primul ciclu al Academiei Duhovnice\u015fti din Kiev. \u00cenc\u0103 din ace\u015fti primi ani ai copil\u0103riei, Petru a c\u0103utat s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 marea aspira\u0163ie a vie\u0163ii sale, aceea de a se face monah, ca pe o necesitate a sufletului s\u0103u. Mai \u00eent\u00e2i a mers la M\u0103n\u0103stirea Liube\u0163k, aproape de ora\u015ful cu acela\u015fi nume, apoi la cea din Medvedovski, la sud de ora\u015ful Kiev \u2013 parte a Ucrainei de ast\u0103zi, ce se afla atunci sub administra\u0163ie polonez\u0103 \u2013, unde a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat prima treapt\u0103 a monahismului, cea de rasofor, la 19 ani, primind numele de Platon.\"\"<\/a><\/p>\n

Re\u00eentors la Kiev, dar tem\u00e2ndu-se de conflictele religioase \u015fi na\u0163ionale frecvente atunci \u00een teritoriul administrat de polonezi, s-a refugiat mai \u00eent\u00e2i \u00een faimoasa Lavr\u0103 a Pe\u015fterilor (Lavra Pecerska). Platon, viitorul stare\u0163 Paisie, se \u00eendr\u0103gostise de p\u0103m\u00e2ntul Moldovei, de poporul cre\u015ftin \u015fi de limba sa, atunci c\u00e2nd participase la Liturghia s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 la Kiev \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de mitropolitul Antonie al Moldovei. Astfel, la \u00eenceputul anului 1743, dup\u0103 o scurt\u0103 \u015federe la Schitul D\u0103lh\u0103u\u0163i, a mers la Schitul Tr\u0103isteni de la curbura Carpa\u0163ilor unde egumen era p\u0103rintele Mihail, care emigrase cu mul\u0163i ani \u00eenainte \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i monahi ucraineni \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Aceste schituri, \u00eempreun\u0103 cu alte zece a\u015fez\u0103minte monahale similare din regiune, se g\u0103seau atunci sub pov\u0103\u0163uirea duhovniceasc\u0103 a stare\u0163ului Vasile de la Poiana M\u0103rului. Platon, \u00eens\u0103, nu l-a urmat pe acesta, de fric\u0103 s\u0103 nu fie constr\u00e2ns a primi hirotonia \u00eentru preot. A mers la Schitul C\u00e2rnul, prefer\u00e2nd s\u0103 vie\u0163uiasc\u0103 \u00een lini\u015fte \u00een preajma sih\u0103striei b\u0103tr\u00e2nului isihast Onufrie. \u00cen cei aproximativ patru ani de \u015federe \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, din prim\u0103vara anului 1743 p\u00e2n\u0103 \u00een 1746, dup\u0103 Pa\u015fti, el a \u00eenv\u0103\u0163at limba rom\u00e2n\u0103, dar mai cu seam\u0103 a avut prilejul de a se ini\u0163ia \u00een experien\u0163a vie\u0163ii monahale \u00eentr-un climat de intens\u0103 via\u0163\u0103 duhovniceasc\u0103 \u015fi contemplativ\u0103. Era o perioad\u0103 \u00een care monahismul Principatelor Rom\u00e2ne ale Valahiei \u015fi Moldovei reprezenta \u201eunul dintre cele mai \u00eenfloritoare col\u0163i\u015foare ale lumii ortodoxe\u201d.<\/p>\n

Str\u00e2nsele leg\u0103turi existente \u00eentre Principatele Rom\u00e2ne \u015fi Muntele Athos, cu un flux continuu de monahi \u00een ambele sensuri, \u015fi dorin\u0163a de a evita hirotonia l-au determinat pe t\u00e2n\u0103rul Platon s\u0103 caute la Sf\u00e2ntul Munte locul ideal \u00een care s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 voca\u021bia sa monahal\u0103. El pleac\u0103 spre Athos la \u00eenceputul verii anului 1746, sosind acolo la 4 iulie. \u00centruc\u00e2t monahii de origine slav\u0103 vie\u0163uiau \u00een M\u0103n\u0103stirea Pantocrator, el s-a a\u015fezat \u00een \u00eemprejurimile acestei m\u0103n\u0103stiri, \u00eentr un loc retras, numit Kyparis. A vie\u0163uit acolo mai mult de trei ani \u00een singur\u0103tate \u015fi s\u0103r\u0103cie, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd la Athos a sosit stare\u0163ul Vasile de la Poiana M\u0103rului. Acesta l-a \u00eendrumat \u00een lupta duhovniceasc\u0103 \u015fi l-a tuns monah cu numele Paisie. Era \u00een anul 1750, iar Paisie avea atunci aproape dou\u0103zeci \u015fi opt de ani.\"\"<\/a><\/p>\n

La mai pu\u0163in de trei luni dup\u0103 aceasta, sose\u015fte din Moldova monahul Visarion, care \u00eel roag\u0103 pe Paisie s\u0103-l primeasc\u0103 drept ucenic. Peste un timp, li se vor al\u0103tura al\u0163i monahi rom\u00e2ni, iar mai t\u00e2rziu \u015fi slavi. De la Kyparis, ei s-au mutat \u00een edificiile mai \u00eenc\u0103p\u0103toare ale chiliei Sf\u00e2ntul Constantin, dependent\u0103 de M\u0103n\u0103stirea Pantocrator. C\u00e2nd num\u0103rul fra\u0163ilor a ajuns la doisprezece monahi, s-a resim\u0163it necesitatea de a avea un preot \u015fi un duhovnic pentru comunitate \u015fi pentru s\u0103v\u00e2r\u015firea pravilei biserice\u015fti. La insisten\u0163a ucenicilor \u015fi constr\u00e2ns de situa\u0163ie, Paisie accept\u0103 preo\u0163ia, \u00een 1758, la v\u00e2rst\u0103 de 36 de ani, fiind hirotonit de episcopul rom\u00e2n Grigorie Ro\u015fca.<\/p>\n

Cre\u015fterea continu\u0103 a comunit\u0103\u0163ii \u00een urm\u0103torii ani l-a obligat s\u0103 se mute din nou la schitul mai \u00eenc\u0103p\u0103tor al Sf\u00e2ntului Proroc Ilie, ce era pe atunci pustiu. Renoveaz\u0103 \u00eenc\u0103perile schitului din temelie \u015fi adaug \u00eenc\u0103 alte \u015faisprezece chilii noi. Dup\u0103 \u015faptesprezece ani de vie\u0163uire \u00een Sf\u00e2ntul Munte, dat\u0103 fiind situa\u0163ia \u00een fa\u0163a autorit\u0103\u0163ile otomane, c\u0103ci Sf\u00e2ntul Munte se afla atunci sub jurisdic\u0163ia administrativ\u0103 turceasc\u0103, stare\u0163ul Paisie hot\u0103r\u0103\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu to\u0163i cei 64 de ucenici rom\u00e2ni \u015fi slavi, s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.<\/p>\n

\u00cen luna septembrie 1763, stare\u0163ul Paisie se a\u015faz\u0103 la M\u0103n\u0103stirea Dragomirna, \u00een nordul Moldovei, care-i fusese pus\u0103 la dispozi\u0163ie de c\u0103tre Mitropolitul Gavriil Calimachi (1760-1786) \u015fi de Voievodul Grigore Calimachi (1761-1764). La Dragomirna a organizat via\u0163a monahal\u0103 pe principiile athonite, cu pravile mult mai severe de cele ce se respectau p\u00e2n\u0103 atunci \u00een m\u0103n\u0103stirile din \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne. La Dragomirna, Paisie a primit schima cea mare, a treia \u015fi cea mai \u00eenalt\u0103 treapt\u0103 monahal\u0103 dup\u0103 tradi\u0163ia bizantin\u0103, f\u0103r\u0103 a i se schimba \u00eens\u0103 numele.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului ruso-turc din anii 1768-1774, Austria a ob\u0163inut pentru servicii de mediere de la Imperiul Otoman o parte important\u0103 din partea de nord a Principatului Moldovei, numit\u0103 Bucovina. M\u0103n\u0103stirea Dragomirna a ajuns astfel a fi \u00eenglobat\u0103 \u00een teritoriile Imperiului Habsburgic. Tem\u00e2ndu-se de presiuni religioase din partea regimului iosefin austriac, stare\u0163ul Paisie se refugiaz\u0103 cu cei 350 de monahi ai s\u0103i la M\u0103n\u0103stirea Secu, la invita\u0163ia egumenului de acolo, unde s-au a\u015fezat la 14 octombrie 1775. Primi\u0163i cu dragoste fr\u0103\u0163easc\u0103 la Secu, s-au confruntat totu\u015fi cu o acut\u0103 lips\u0103 de chilii, pe care au \u00eenceput \u00eendat\u0103 a le zidi \u00een\u0103untru \u015fi pe dinafar\u0103 de zidurile m\u0103n\u0103stirii, precum \u015fi prin p\u0103dure.<\/p>\n

\n

\u00cen aceast\u0103 \u00eemprejurare, domnitorul Constantin Moruzi (1777-1782), \u00eempreun\u0103 cu boierii divanului \u015fi cu Mitropolitul Gavriil au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 dea ob\u015ftii cea mai mare \u015fi mai vestit\u0103 m\u0103n\u0103stire a \u0163\u0103rii, M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. Astfel, la 15 august 1779, Paisie s-a stabilit la Neam\u0163, f\u0103r\u0103 a l\u0103sa conducerea Secului, cumul\u00e2nd astfel conducerea ambelor m\u0103n\u0103stiri. Aceasta este ultima etap\u0103 a vie\u0163ii marelui stare\u0163, cea care a l\u0103sat urmele cele mai durabile \u015fi a avut influen\u0163a cea mai mare asupra monahismului rom\u00e2nesc. Aici, Paisie a reluat pe o scar\u0103 mult mai vast\u0103 ini\u0163iativele sale culturale, mai cu seam\u0103 activitatea literar\u0103. Dou\u0103 echipe de traduc\u0103tori \u015fi copi\u015fti lucrau ne\u00eencetat la revizuirea \u015fi traducerea \u00een slavon\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 a scrierilor filocalice. Neam\u0163ul acelor ani devenise centrul monahismului ortodox, \u015fcoal\u0103 de via\u0163\u0103 isihast\u0103 \u015fi cultur\u0103 duhovniceasc\u0103 pentru \u00eentreg R\u0103s\u0103ritul ortodox.<\/p>\n

Vestit \u00een \u00eentregul R\u0103s\u0103rit ortodox, venerat de monahi \u015fi de credincio\u015fi, foarte mult iubit de ob\u015ftea sa de la Secu \u015fi Neam\u0163, alc\u0103tuit\u0103 din aproape o mie de monahi rom\u00e2ni, ru\u015fi, ucraineni, s\u00e2rbi, greci \u015fi bulgari, stare\u0163ul Paisie a trecut la cele ve\u015fnice \u00een miercurea primei zile din Postul Na\u015fterii Domnului, la 15 noiembrie 1794, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 72 de ani. A pl\u00e2ns dup\u0103 el toat\u0103 ob\u015ftea p\u0103rin\u0163ilor \u015fi fra\u0163ilor timp de trei zile, apoi s\u00e2mb\u0103t\u0103 i-au a\u015fezat moa\u015ftele \u00een morm\u00e2ntul s\u0103u din Biserica \u201e\u00cen\u0103l\u0163area Domnului\u201d. \u00cenmorm\u00e2ntarea lui a fost condus\u0103 de episcopul Veniamin Costachi, particip\u00e2nd o mul\u021bime mare de preo\u021bi, c\u0103lug\u0103ri, laici, nobili \u0219i oameni obi\u0219nui\u021bi. Pe lespedea de marmur\u0103 alb\u0103 st\u0103 scris \u00een rom\u00e2ne\u015fte \u015fi slavone\u015fte inscrip\u0163ia: \u201eAicea se odihne\u015fte fericitul p\u0103rintele nostru stare\u0163ul, ieroschimonah \u015fi arhimandrit Paisie, malorosiianul, carele venind de la Muntele Atonului \u00een Moldavia cu 60 de ucenici, \u015fi aicea mul\u0163ime de fra\u0163i adun\u00e2nd, \u015fi via\u0163a cea de ob\u015fte pren sine o au \u00eennoitu, \u015fi a\u015fa c\u0103tr\u0103 Domnul s-au mutat. La anul 1794, noemvrie 15, \u00een zilele binecredinciosului domn Mihail Su\u0163ul voievod \u015fi al Preasfin\u0163itului Mitropolit Iacov\u201d. Sfintele moa\u0219te ale Sf\u00e2ntului Paisie au fost dezgropate \u00een veacul al XIX-lea, dovedindu-se a fi nestricate. Au fost a\u015fezate \u00eentr-o racl\u0103 situat\u0103 \u00eentr-un baldachin amenajat \u00een pronaosul bisericii M\u0103n\u0103stirii Neam\u0163, un important loc de pelerinaj pentru \u00eentreaga Ortodoxie.<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

* Informa\u0163iile sunt preluate din volumul Paisianismul \u00een contextul cultural \u015fi spiritual sud-est \u015fi est european (secolele XVIII-XIX), de Valentina Pelin, ap\u0103rut la Editura Doxologia \u00een anul 2017.<\/p>\n

\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Racla cu moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Cuvios Paisie de la Neam\u021b a ajuns \u00een aceast\u0103 sear\u0103, \u00een… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":65968,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65967"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=65967"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65967\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65971,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/65967\/revisions\/65971"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/65968"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=65967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=65967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=65967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}