{"id":72064,"date":"2023-06-29T19:38:35","date_gmt":"2023-06-29T16:38:35","guid":{"rendered":"https:\/\/infois.ro\/?p=72064"},"modified":"2023-06-30T09:48:46","modified_gmt":"2023-06-30T06:48:46","slug":"manifestari-prilejuite-de-comemorarea-a-82-de-ani-de-la-pogromul-de-la-iasi-2","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/infois.ro\/?p=72064","title":{"rendered":"Manifest\u0103ri prilejuite de comemorarea a 82 de ani de la Pogromul de la Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

Cu prilejul comemor\u0103rii a 82 de ani de la Pogromul din iunie 1941, la Ia\u015fi se\u00a0 desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een aceste zile o serie de manifest\u0103ri, la care particip\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 oficialit\u0103\u0163ile locale, Excelen\u0163a Sa Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel \u00een Rom\u00e2nia, rabinul Josep Wasserman, pre\u015fedintele Funda\u0163iei pentru Promovarea \u015fi Dezvoltarea Iudaismului \u00een Rom\u00e2nia, ini\u0163iatorul “Mar\u015fului Vie\u0163ii” de la Ia\u015fi, reprezentan\u0163i ai Pre\u015fedin\u0163iei Rom\u00e2niei, Parlamentului \u015fi Guvernului. De asemenea, la manifest\u0103ri sunt prezen\u0163i supravie\u0163uitori \u015fi rude ale victimelor Pogromului din 28-30 iunie 1941 de la Ia\u015fi, personalit\u0103\u021bi din sfera militar\u0103, academic\u0103 \u0219i cultural\u0103, dar \u0219i o serie de arti\u0219ti din Israel, care vor prezenta \u00een perioada 26 \u2013 30 iunie, la Palatul Culturii, o expozi\u021bie de pictur\u0103 coordonat\u0103 de Bella Rosenbaum \u015fi dedicat\u0103 memoriei victimelor Pogromului de la Ia\u015fi.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Manifest\u0103rile au debutat \u00een aceast\u0103 diminea\u0163\u0103, cu “Mar\u015ful Vie\u0163ii”, moment simbolic de recunoa\u015ftere a meritelor deosebite ale comunit\u0103\u0163ii evreie\u015fti \u00een dezvoltarea ora\u015fului Ia\u015fi, pe traseul \u015eoseaua P\u0103curari \u2013 Cimitirul Evreiesc, urmat de un ceremonial militar \u0219i religios de depunere de coroane de flori la monumentul ridicat \u00een memoria victimelor Pogromului de la Ia\u015fi.<\/p>\n

\n

“Stau \u0219i m\u0103 uit la copiii ace\u0219tia care particip\u0103 la mar\u0219. I-am pus \u00een primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 acesta e viitorul nostru. Supravie\u021buitorii, din p\u0103cate, se pierd. Noi avem rolul s\u0103 preg\u0103tim martori noi. Dac\u0103 reu\u0219im s\u0103 aducem acest capitol tragic din istoria Rom\u00e2niei, respectiv ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe 29 iunie 1941, c\u00e2nd evreii au fost omor\u00e2\u021bi pentru c\u0103 singura lor vin\u0103 era c\u0103 aveau s\u00e2nge evreiesc \u00een corp, eu cred c\u0103 dac\u0103 ei vin, v\u0103d cu ochii lor, vor auzi cu urechile lor ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci din gura supravie\u021buitorilor. M\u0103 rog la Dumnezeu ca ei s\u0103 fie martori noi, care s\u0103 povesteasc\u0103, poate, peste 82 de ani cele auzite, v\u0103zute \u0219i cele cunoscute personal \u0219i nu din c\u0103r\u021bi\u201d, a spus, \u00een cuv\u00e2ntul s\u0103u, rabinul Josef Wasserman, din Israel”, ini\u0163iatorul “Mar\u015fului Vie\u0163ii” de la Ia\u015fi.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Prim\u0103ria Municipiului Ia\u015fi a marcat, \u00een acest an, o premier\u0103, prin acordarea de Diplome de Onoare cu Medalia in Memoriam \u201eIancu \u021auc\u0103rman\u201d (supravie\u021buitor al Pogromului \u0219i Cet\u0103\u021bean de Onoare al municipiului Ia\u015fi, care a inspirat \u00een organizarea primelor edi\u021bii ale \u201eMar\u0219ului Vie\u021bii\u201d \u0219i care, din p\u0103cate, s-a stins din via\u0163\u0103 \u00een anul 2021) c\u0103tre trei supravie\u021buitori ai tragediei din urm\u0103 cu 82 de ani: Maria \u021auc\u0103rman, Rasela Koka Palmon (supravie\u021buitoare a Pogromului, prezent\u0103 la evenimentul care a avut loc ast\u0103zi) \u0219i Klaruza Bruryamendelovi Valder (post mortem).<\/p>\n

\n

\u201eIstoria reprezint\u0103 tribunalul omenirii, dezv\u0103luindu-ne ce a fost bine, dar \u0219i ce a fost r\u0103u de-a lungul veacurilor. Istoria este \u0219i o lung\u0103 cronic\u0103 a trecutului, pe care o r\u0103sfoim uneori cu m\u00e2ndrie, alteori cu revolt\u0103. Nu toate faptele evocate \u00een c\u0103r\u021bile de istorie sunt fapte de glorie, dar toate aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, bune sau mai pu\u021bin bune, trebuie s\u0103 se transforme \u00een lec\u021bii de via\u021b\u0103 din care s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m mereu c\u00e2te ceva, noi \u0219i cei care urmeaz\u0103 dup\u0103 noi. Important este s\u0103 transmitem aceste lec\u021bii din genera\u021bie \u00een genera\u021bie. La 82 de ani de la acele evenimente tragice, cred c\u0103 am reg\u0103sit, de mult\u0103 vreme, \u00een\u021belepciunea, puterea, dar \u0219i dorin\u021ba de a reface pun\u021bile care au fost distruse atunci. Ia\u0219ul a redevenit un ora\u0219 european, civilizat, multicultural.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ast\u0103zi, rela\u021bia ie\u0219enilor \u0219i a autorit\u0103\u021bilor locale cu comunitatea evreiasc\u0103 din ora\u0219, dar \u0219i cu cet\u0103\u021benii evrei de origine rom\u00e2n\u0103 (\u0219i nu numai) din Israel este una excelent\u0103 \u0219i un exemplu de recuperare a unui trecut al cooper\u0103rii \u0219i bunei \u00een\u021belegeri. Nu exist\u0103 o alt\u0103 comunitate care s\u0103 fi avut un rol at\u00e2t de \u00eensemnat \u00een prop\u0103\u0219irea acestei urbe \u0219i sunt convins c\u0103 redescoperirea sentimentului de prietenie dintre noi este abia la \u00eenceput.<\/p>\n

\n

Ia\u0219ul \u00ee\u0219i cheam\u0103, m\u0103car din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, to\u021bi fiii \u0219i fiicele acas\u0103, pentru a redescoperi valoarea unui nou \u00eenceput – mai bun, mai frumos, mai autentic!<\/p>\n

Speran\u021ba mea este c\u0103 viitorul apar\u021bine oamenilor buni!\u201d, a transmis primarul Mihai Chirica.<\/p>\n

\n

“Ne afl\u0103m, ast\u0103zi, aici, pentru a onora memoria celor peste 13.000 de evrei uci\u015fi cu brutalitate \u00een timpul Pogromului de la Ia\u015fi. \u00cen urm\u0103 cu 82 de ani, aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Ordinul transmis de mare\u015falul Antonescu a fost s\u0103 cure\u0163e Ia\u015ful de evrei. O treime din popula\u0163ia evreiasc\u0103 din Ia\u015fi a murit atunci. (…) \u00cen iunie 1941, \u00een tmp ce se preg\u0103tea invazia \u00een Rusia, Aermata s-a regrupat la Ia\u015fi. Un Pogrom masiv, antievreiesc, a fost ini\u0163iat din cauza unor zvonuri false, potrivit c\u0103rora evreii ar fi transmis semnale avioanelor ruse\u015fti. Solda\u0163i \u015fi poli\u0163i\u015fti germani \u015fi rom\u00e2ni, deopotriv\u0103, au \u00eenceput s\u0103 ucid\u0103 evrei din jurul ora\u015fului. Mii de oameni au fost jefui\u0163i, b\u0103tu\u0163i, \u00eempu\u015fca\u0163i \u00een propriile case sau pe strad\u0103 \u015fi mii dintre ei au fost aresta\u0163i \u015fi du\u015fi la sediul Poli\u0163iei. \u00cen ziua urm\u0103toare, mul\u0163i dintre cei aresta\u0163i au fost \u00eempu\u015fca\u0163i de c\u0103tre solda\u0163ii rom\u00e2ni. Cei 4.600 de evrei care au supravie\u0163uit\u00a0 au fost urca\u0163i \u00een vagoamele de vite, \u00een vagoanele ce aveau s\u0103 devin\u0103 cunoscute ulterior drept trenurile mor\u0163ii. 2.600 dintre cei \u00eenc\u0103rca\u0163i \u00een vagoane au murit din cauza asfixierii \u015fi a setei. Num\u0103rul total al persoanelor care \u015fi-au pierdut via\u0163a\u00a0 \u00een timpul Pogromului a fost \u00eentre 13.000 \u015fi 15.000 de oameni. Aproape fiecare familie evreiasc\u0103 din ora\u015f a avut cel pu\u0163in un membru ucis, b\u0103tut, torturat, jefuit \u015fi umilit. Mii de v\u0103duve \u015fi orfani au fost l\u0103sa\u0163i complet abandona\u0163i \u015fi f\u0103r\u0103 vreun mijloc de trai”, a afirmat Excelen\u0163a Sa Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Acesta a \u0163inut s\u0103 mul\u0163umeasc\u0103 autorit\u0103\u0163ilor locale pentru refuzul organiz\u0103rii unei expozi\u0163ii la Palatul Culturii, care promova imaginea mare\u015falului Ion Antonescu.<\/p>\n

\n

“Apreciez decizia luat\u0103 recent de Prim\u0103ria Municipiului Ia\u015fi \u015fi conducerea Palatului Culturii, de a refuza promovarea imaginii mare\u015falului Ion Antonescu, condamnat \u015fi executat pentru comiterea unor crime de r\u0103zboi \u015fi crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii. Cu to\u0163ii avem datoria moral\u0103 de a rememora lec\u0163iile istoriei, de a \u00eenv\u0103\u0163a din ele, pentru a \u00een\u0163elege pericolele unei astfel de ideologii \u015fi pentru a lua m\u0103surile necesare pentru prevenirea repet\u0103rii lor. Numai asum\u00e2ndu-ne trecutul, ne putem construi viitorul! Rom\u00e2nia este un bun prieten al Statului Israel \u015fi una dintre \u0163\u0103rile care face eforturi constante de a-\u015fi asuma responsabilitatea pentru trecut. Sunt recunosc\u0103tor Prim\u0103riei Municipiului Ia\u015fi, Consiliului Jude\u0163ean \u015fi Comunit\u0103\u0163ii Evreie\u015fti din Ia\u015fi pentru angajamentul ferm de combatere a antisemitismului, xenofobiei \u015fi rasismului, precum \u015fi Federa\u0163iei Comunit\u0103\u0163ilor Evreie\u015fti din Rom\u00e2nia, Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei \u015fi Guvernului Rom\u00e2niei pentru pa\u015fii f\u0103cu\u0163i \u00een p\u0103strarea memoriei Holocaustului, insclusiv pentru promulgarea legii de introducere \u00een programa \u015fcolar\u0103 a studierii istoriei evreilor \u015fi a Holocaustului, \u00eencep\u00e2nd din noul an \u015fcolar. Datoria fiec\u0103ruia dintre noi este de a nu uita obliga\u0163ia noastr\u0103, a tuturor, de a ne aminti de trecut”, a subliniat ambasadorul Statului Israel \u00een Rom\u00e2nia.\"\"<\/p>\n

\n

Potrivit\u00a0Raportului final\u00a0al Comisiei Interna\u021bionale pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201cElie Wiesel\u201d, document oficial al statului rom\u00e2n, \u00een urma Pogromului din iunie 1941 de la Ia\u015fi au murit \u00eentre 13.266 \u0219i 14.850 de persoane, respectiv aproximativ o treime din popula\u021bia evreiasc\u0103 existent\u0103 la acel moment \u00een ora\u015f, autorii acestui masacru fiind “armata rom\u00e2n\u0103, jandarmi, poli\u021bi\u0219ti, trupe germane sta\u021bionate \u00een zona Ia\u0219i, precum \u0219i civili care s-au al\u0103turat militarilor, adeseori \u00een scop de jaf”. \u00cen anul 2020, la Ia\u015fi a fost inaugurat “Muzeul Pogromului”, \u00een cl\u0103direa situat\u0103 pe strada Vasile Alecsandri nr. 6, imobil care, \u00een iunie 1941 era sediul Chesturii Poli\u0163iei din Ia\u015fi, dup\u0103 ce, \u00eencep\u00e2nd din anul 2016, dou\u0103 pie\u021be publice din municipiul Ia\u0219i au primit nume care amintesc de Pogromul evreilor din iunie 1941. Astfel, intersec\u0163ia de la R\u00e2pa Galben\u0103 poart\u0103 denumirea de \u201dPia\u021ba Evreilor Martiri ai Pogromului din iunie 1941\u201d, iar intersec\u0163ia dintre strada Arcu \u015fi strada G\u0103rii a primit numele de \u201dPia\u0163a Drep\u021bi \u00eentre Popoare\u201d, la propunerea Institutului Na\u0163ional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201dElie Wiesel\u201d.<\/p>\n

\n

De asemenea, la propunerea primarului Mihai Chirica, printr-o Hot\u0103r\u00e2re a Consiliului Local al Municipiului Ia\u015fi, \u00eencep\u00e2nd din anul 2019, Cimitirul Evreiesc a fost declarat monument istoric, iar patru dintre supravie\u0163uitorii Pogromului din iunie 1941 de Ia\u015fi, respectiv Frances Fletcher, Yehuda Evron, Mosche Yassur \u015fi Michael Cernea, au devenit, \u00eencep\u00e2nd din anul 2021, “Cet\u0103\u0163eni de onoare al municipiului Ia\u015fi”, \u00een urma unei Hot\u0103r\u00e2ri a Consiliului Local al Municipiului Ia\u015fi.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu prilejul comemor\u0103rii a 82 de ani de la Pogromul din iunie 1941, la Ia\u015fi… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":72065,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1,41],"tags":[74,9133,1467,40,9489,7992],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72064"}],"collection":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=72064"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72064\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":72075,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/72064\/revisions\/72075"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/72065"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=72064"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=72064"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=72064"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}