{"id":13759,"date":"2014-10-13T18:49:49","date_gmt":"2014-10-13T15:49:49","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=13759"},"modified":"2014-10-13T18:49:49","modified_gmt":"2014-10-13T15:49:49","slug":"credinciosii-prezenti-in-aceste-zile-la-iasi-se-pot-inchina-la-moastele-sfantului-voievod-constantin-brancoveanu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=13759","title":{"rendered":"Credincio\u0219ii prezen\u021bi \u00een aceste zile la Ia\u0219i se pot \u00eenchina la moa\u0219tele Sf\u00e2ntului Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a class=\"highslide\" onclick=\"return vz.expand(this)\" href=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/brancoveanu.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft  wp-image-13760\" title=\"brancoveanu\" src=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/cache\/2014\/10\/brancoveanu\/3618428585.jpg\" alt=\"\" width=\"360\" height=\"273\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Anul acesta, pelerinii care au venit la Ia\u015fi s\u0103 se \u00eenchine la moa\u015ftele Sfintei Cuvioase Parascheva se pot \u00eenchina \u015fi la moa\u015ftele Sf\u00e2ntului Voievod\u00a0 Constantin Br\u00e2ncoveanu, aduse cu binecuv\u00e2ntarea Preafericitului P\u0103rinte Patriarh Daniel, de la biserica \u201eSf. Gheorghe \u2013 Nou\u201d din Bucure\u015fti. Constantin Br\u00e2ncoveanu \u015fi-a l\u0103sat amprenta \u00een istorie ca un vrednic voievod, un \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi un sprijinitor al culturii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii.\u00a0Acest binecredincios \u015fi de Hristos iubitor Voievod al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti s-a n\u0103scut la anul 1654 \u00eentr-o familie boiereasc\u0103 important\u0103, dup\u0103 tat\u0103 fiind cobor\u00e2tor din voievodul Matei Basarab, iar dup\u0103 mam\u0103, nepot al voievodului \u015eerban Cantacuzino, \u00een timpul c\u0103ruia, la anul 1688, s-a tip\u0103rit pentru \u00eent\u00e2ia dat\u0103 \u00een \u00eentregime Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103.\u00a0R\u0103mas orfan de tat\u0103 \u00eenc\u0103 din pruncie, t\u00e2n\u0103rul Constantin a fost crescut de c\u0103tre unchiul s\u0103u, stolnicul Constantin Cantacuzino, cel mai \u00eenv\u0103\u0163at boier al vremii sale. Acesta s-a \u00eengrijit s\u0103-i pun\u0103 dasc\u0103li \u00een\u0163elep\u0163i spre a primi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 aleas\u0103. Pentru iscusin\u0163a \u015fi \u00een\u0163elepciunea sa, Constantin a primit \u00eenalte dreg\u0103torii, bucur\u00e2ndu-se de mult\u0103 cinstire \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e. Dup\u0103 moartea voievodului \u015eerban Cantacuzino \u00een luna octombrie a anului 1688, la st\u0103ruin\u0163ele tuturor boierilor \u015fi dreg\u0103torilor \u0163\u0103rii, vrednicul Constantin Br\u00e2ncoveanu a primit scaunul de domn al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, fiind uns de c\u0103tre patriarhul de Constantinopol Dionisie IV Seroglanul \u015fi de mitropolitul Teodosie. \u00centr-o scrisoare c\u0103tre egumenul m\u0103n\u0103stirii Br\u00e2ncoveni, Constantin Br\u00e2ncoveanu se pronun\u021ba asupra alegerii sale ca domn: \u201eNe-am ridicat domn, iar domnia mea aceasta nu a\u0219 fi pohtit, c\u0103 \u0219tie sfin\u021bia ta c\u0103 de nici unele lips\u0103 n-am fost, ci ca un domn eram la casa mea \u2026 \u0219i pentru ca s\u0103 vin\u0103 ni\u0219cari str\u0103ini domni asupra \u021b\u0103rii \u0219i a s\u0103racilor s\u0103-i nec\u0103jeasc\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 \u0219i s\u0103 pustiasc\u0103 \u021bara, pentru aceia am luat domnia mea jugul acesta asupra domniei mele\u201d. \u00cempodobit de Dumnezeu cu daruri alese, el a c\u00e2rmuit \u0163ara cu ad\u00e2nc\u0103 pricepere \u015fi \u00eenalt\u0103 priveghere, cu bl\u00e2nde\u0163e \u015fi r\u0103bdare cre\u015ftineasc\u0103. Domnia sa a \u00eensemnat o lung\u0103 perioad\u0103 de pace, de \u00eenflorire cultural\u0103 \u0219i de dezvoltare a vie\u021bii spirituale, \u00een urma sa r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un mare num\u0103r de ctitorii religioase \u0219i un stil arhitectural eclectic ce-i poart\u0103 numele. \u00cen martie 1714, \u00een S\u0103pt\u0103m\u00e2na Patimilor, capugiul Mustafa-aga, unul dintre cei mai vechi prieteni ai lui Br\u00e2ncoveanu, a adus cumplita veste: mazilirea voievodului. \u00centreaga familie a fost arestat\u0103 \u015fi trimis\u0103 sub paz\u0103 la Constantinopol. \u00centemni\u0163at \u00een celebra \u00eenchisoare Edicule, cre\u015ftinul voievod \u015fi fiul s\u0103u cel mare au fost tortura\u0163i cumplit, ca s\u0103 dea toate averile lor, pe care turcii le b\u0103nuiau c\u0103 sunt foarte mari, \u00eens\u0103 nu g\u0103siser\u0103 dec\u00e2t pu\u0163ine. La sf\u00e2r\u015fit, dup\u0103 ce au smuls tot ce se putea de la b\u0103tr\u00e2nul voievod, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 averea la care se a\u015fteptau ei, turcii l-au pus s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre trecerea la mahomedanism \u015fi moarte. Dar Constantin \u015fi fiii s\u0103i au r\u0103mas neclinti\u0163i \u00een credin\u0163a lor, astfel c\u0103 \u00een ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, la 15 august, c\u00e2nd Dreptcredinciosul Voievod Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00eemplinea 60 de ani \u015fi era ziua de nume a doamnei sale, Marica, el a fost scos din temni\u0163\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i \u015fi cu sfetnicul Ianache, pentru a fi executa\u0163i. Fostul domn, cei patru fii ai s\u0103i \u015fi marele vistiernic Ienache V\u0103c\u0103rescu au fost du\u015fi pe str\u0103zile ora\u015fului, \u00eembr\u0103ca\u0163i numai \u00een c\u0103m\u0103\u015fi, descul\u0163i, cu capetele descoperite \u015fi lega\u0163i \u00een lan\u0163uri, \u00eentocmai ca r\u0103uf\u0103c\u0103torii. La locul execu\u0163iei a\u015ftepta mul\u0163ime de popor, sultanul Ahmed al III-lea, vizirul s\u0103u \u015fi ambasadorii marilor puteri europene. Mai \u00eent\u00e2i, au c\u0103zut capetele vistiernicului Ianache V\u0103c\u0103rescu, apoi al fiului celui mare, Constantin, dup\u0103 aceea al lui \u015etefan \u015fi al lui Radu. Iar c\u00e2nd a venit r\u00e2ndul copilului Mateia\u015f, care avea numai 12 ani, \u015fi c\u0103l\u0103ul a ridicat sabia s\u0103-i taie capul, acesta s-a \u00eensp\u0103im\u00e2ntat \u015fi a strigat sultanului s\u0103-l ierte c\u0103 se va face musulman. Atunci tat\u0103l s\u0103u, plin de b\u0103rb\u0103\u0163ie, i-a zis: \u201eDin s\u00e2ngele nostru n-a mai fost nimeni care s\u0103-\u015fi piard\u0103 credin\u0163a. Dac\u0103 este cu putin\u0163\u0103, s\u0103 mori de o mie de ori, dec\u00e2t s\u0103-\u0163i lepezi credin\u0163a str\u0103mo\u015feasc\u0103 pentru a tr\u0103i c\u00e2\u0163iva ani mai mul\u0163i pe p\u0103m\u00e2nt\u201d. Atunci copilul s-a \u00eent\u0103rit \u015fi, \u00eentinz\u00e2ndu-\u015fi lini\u015ftit g\u00e2tul pe t\u0103ietor, a zis c\u0103l\u0103ului: \u201eVreau s\u0103 mor cre\u015ftin. Love\u015fte!\u201d.Dup\u0103 martiriu, trupul lui Br\u00e2ncoveanu a fost aruncat \u00een marea Marmara, fiind pescuit de ni\u0219te greci care l-au \u00eengropat pe o insul\u0103 din largul m\u0103rii. \u00cen 1720, v\u0103duva Marica l-a adus \u00een \u021bar\u0103 \u0219i l-a \u00eenmorm\u00e2ntat la Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou din Bucure\u0219ti, ctitorie a domnului. Lespedea nu a fost inscrip\u021bionat\u0103, pentru a nu afla turcii c\u0103 trupul a fost adus \u00een \u021bar\u0103, \u00eens\u0103 v\u0103duva domnului a inscrip\u021bionat numele Constantin Br\u00e2ncoveanu \u00een caractere chirilice pe candela de argint, inscrip\u021bie redescoperit\u0103 \u00een 1914. La 20-21 iunie 1992, Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a canonizat pe marele Voievod martir Constantin Br\u00e2ncoveanu, \u00eempreun\u0103 cu cei patru fii ai s\u0103i \u015fi cu rudenia sa, Ianache, trec\u00e2ndu-i \u00een r\u00e2ndul sfin\u0163ilor, cu zi de pr\u0103znuire \u00een calendar la 16 august.\u00a0Anul acesta, osemnitele voievodului si Sf\u00e2ntului Constantin Br\u00e2ncoveanu au fost deshumate \u015fi ridicate la rang de sfinte moa\u015fte, fiind scoase spre \u00eenchinare \u00een Biserica Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou din Bucure\u015fti. Constantin Br\u00e2ncoveanu se num\u0103r\u0103 printre marii ctitori de l\u0103ca\u015furi sfinte. \u00cenainte de a ajunge domn a ridicat dou\u0103 biserici, una la Potlogi \u015fi alta la Mogo\u015foaia, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti, iar \u00een vara anului 1690 a pus piatra de temelie a celei mai de seam\u0103 din ctitoriile sale, m\u0103n\u0103stirea Hurezi sau Horezu (foto), cu hramul Sfin\u0163ii \u00cemp\u0103ra\u0163i Constantin \u015fi Elena, cu ziduri \u015fi turnuri de ap\u0103rare, cu numeroase cl\u0103diri \u00een incint\u0103. Biserica mare a fost \u00eempodobit\u0103 cu fresce de renumitul zugrav Constantinos, de origine greac\u0103 \u00cen Bucure\u015fti a ctitorit trei biserici, tot pe locul unora mai vechi: biserica Sf\u00e2ntul Ioan cel Mare sau Grecesc, biserica m\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2ntul Sava, ambele fiind \u00eens\u0103 demolate secolul trecut, \u015fi biserica m\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2ntul Gheorghe Nou, existent\u0103 \u015fi azi, \u00een centrul Capitalei, restaurat\u0103 \u00een zilele noastre. \u00cen aceast\u0103 biseric\u0103 au fost depuse \u015fi osemintele ctitorului, \u00een anul 1720, aduse \u00een ascuns de so\u0163ia sa, doamna Marica. A mai zidit o biseric\u0103 \u00een satul Doice\u015fti (jud. D\u00e2mbovi\u0163a). \u00cempreun\u0103 cu unchiul s\u0103u, sp\u0103tarul Mihai Cantacuzino, a ridicat m\u0103n\u0103stirea din R\u00e2mnicu S\u0103rat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, \u00eenchinat\u0103 m\u0103n\u0103stirii Sf\u00e2nta Ecaterina din Muntele Sinai.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Anul acesta, pelerinii care au venit la Ia\u015fi s\u0103 se \u00eenchine la moa\u015ftele Sfintei Cuvioase&#8230; <a class=\"meta-more\" href=\"https:\/\/infois.ro\/?p=13759\">more <span class=\"meta-nav\">&raquo;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13760,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,5901,3263,5902,3165,902],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13759"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=13759"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13761,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/13759\/revisions\/13761"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/13760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=13759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=13759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=13759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}