{"id":20219,"date":"2015-10-27T10:18:20","date_gmt":"2015-10-27T08:18:20","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=20219"},"modified":"2015-10-27T10:18:20","modified_gmt":"2015-10-27T08:18:20","slug":"alte-patru-personalitati-au-devenit-ambasadori-ai-iasului-la-titlul-de-capitala-culturala-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=20219","title":{"rendered":"Alte patru personalit\u0103\u021bi au devenit ambasadori ai Ia\u0219ului la titlul de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103"},"content":{"rendered":"

\"capitala\"<\/a><\/p>\n

Mai multe personalit\u0103\u0163i din diferite domenii, printre care business\/antreprenoriat, teatru, muzic\u0103, literatur\u0103 \u0219i arte vizuale, \u015fi-au ar\u0103tat sus\u0163inerea pentru proiectul\u00a0\u201dIa\u015fi \u2013 Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 2021\u201d. P\u00e2n\u0103 acum, pe lista sus\u0163in\u0103torilor acestui proiect s-au \u00eenscris Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vi\u015fniec, Raluca \u015etirb\u0103\u0163, Teodor Corban, Moshe Idel al\u0103turi de Olimpia Melinte, Alexandru Negurici, Harry Tavitian, Ion Baciu jr., Irina Schrotter \u015fi Gabriel Mardarasevici. \u00cen aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, acestora li s-au ad\u0103ugat Doina Cepalis, Nicolae Dabija, Alexa Visarion \u0219i Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu. \u201dIa\u0219ul este important nu doar pentru zona Moldovei, ci pentru \u00eentreaga \u021bar\u0103. Un ora\u0219 bogat din punct de vedere cultural, cu evenimente de teatru, muzic\u0103, arte plastice, literatur\u0103, cu personalit\u0103\u021bi\u00a0\u00a0care au scris ori au f\u0103cut istorie. Un loc \u00een care tot mai mul\u021bi oameni de afaceri str\u0103ini aleg s\u0103 investeasc\u0103 \u0219i s\u0103-i descopere frumuse\u021bea. Cred c\u0103 Ia\u0219ul merit\u0103 statutul de capital\u0103 european\u0103 a culturii \u00een anul 2021\u201d, a declarat Doina Cepalis, antreprenor. Doina Cepalis este licen\u0163iat\u0103 \u00een economie din 1983, specializarea Finan\u0163e \u2013 Contabilitate, la Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza” Ia\u015fi.\u00a0A intrat \u00een mediul de afaceri \u00een anul 1994 c\u00e2nd a preluat conducerea lan\u021bului de retail Moldova SA. \u00cen anul 2000 a achizi\u0163ionat fosta fabrica de \u021bes\u0103turi \u0219i confec\u021bii textile Integrata Pa\u0219cani, iar \u00een anul 2007 a \u00eenfiin\u0163at compania Te-Rox Prod, produc\u0103tor de accesorii de scaune auto pentru copii fiind, \u00een prezent, lider de pia\u0163\u0103 pe ni\u015fa \u00een care activeaz\u0103. \u00centreaga produc\u0163ie este destinat\u0103 exportului, iar scaunele \u0219i accesoriile realizate ajung \u00een peste 60 de \u0163\u0103ri. \u201dAtestat documentar pentru prima dat\u0103 la 1408, odat\u0103 cu Cern\u0103u\u0163ii mei, Ia\u0219ul a avut un rol aparte \u00een istoria Patriei noastre istorice, Rom\u00e2nia. Cu tot aerul s\u0103u patriarhal, Ia\u0219ul este \u00een acela\u015fi timp \u015fi un ora\u015f al tinere\u0163ii, adic\u0103 al viitorului, a\u015fa cum i se cuvine s\u0103 fie unei adev\u0103rate capitale culturale a Europei pentru care votez cu ambele m\u00e2ini. La mul\u0163i ani capitala noastr\u0103 de suflet \u015fi de vis rom\u00e2nesc\u201d, consider, la r\u00e2ndul s\u0103u, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu, pre\u015fedintele Centrului Cultural Rom\u00e2n \u201dEudoxiu Hurmuzachi\u201d din Cern\u0103u\u0163i. Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu s-a n\u0103scut la 27 septembrie 1945 \u00een Sin\u0103u\u0163ii de Jos, localitate de frontier\u0103 t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103 prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Ast\u0103zi aceast\u0103 parte de sat apar\u0163ine raionului Hliboca din regiunea Cern\u0103u\u0163i (Ucraina). A absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii Cern\u0103u\u0163i (1972). \u00centre anii 1969-1981, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu a fost redactor-corespondent al ziarului \u201eZorile Bucovinei\u201d; redactor la radio Kiev (1981-1991); redactor fondator al ziarului \u201ePlai rom\u00e2nesc\u201d (1990-1994); fondator al ziarelor \u201eArca\u015ful\u201d, \u201eCurierul de Cern\u0103u\u0163i\u201d, \u201eJunimea\u201d; redactor-\u015fef adjunct la revista \u201eFamilia rom\u00e2n\u0103\u201d (Oradea). A fost membru fondator al Editurii \u201eAlexandru cel Bun\u201d din Cern\u0103u\u0163i, al Societ\u0103\u0163ii pentru Cultura Rom\u00e2neasc\u0103 \u201eMihai Eminescu\u201d din Cern\u0103u\u0163i (1989) \u0219i al Funda\u0163iei Culturale de Binefacere \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201d din Cern\u0103u\u0163i. De asemenea, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1988), al Uniunii Na\u0163ionale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) \u015fi membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (1997). A f\u0103cut parte din Colegiul Director al Societ\u0103\u0163ii pentru Cultura \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 \u00een Bucovina cu sediul \u00een R\u0103d\u0103u\u0163i. Este autorul a numeroase volume de poezii: Harpele ploii\u00a0(1981);\u00a0Dreptul la nelini\u015fte\u00a0(1984);\u00a0Linia vie\u0163ii\u00a0(1988);\u00a0Teama de \u00eenstr\u0103inare\u00a0(1990);\u00a0Litanii din \u0162ara de Sus\u00a0(1995);\u00a0Litanii\u00a0(1996);\u00a0P\u0103m\u00e2nt \u00een retragere\u00a0(1999);\u00a0\u015ei ne izb\u0103ve\u015fte pre noi\u00a0(Timi\u015foara, Editura \u201eHelicon\u201d, 1999);\u00a0Iluzii \u015fi lan\u0163uri\u00a0(Antologie ziaristic\u0103, Craiova, 2001);\u00a0Dinafar\u0103\u00a0(Timi\u015foara, Editura Augusta, 2003). Pentru merite deosebite, Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu a fost r\u0103spl\u0103tit cu numeroase premii, ordine \u015fi diplome dintre care amintim: Premiul \u201eMihai Eminescu\u201d la edi\u0163ia a II-a a Festivalului cu acela\u015fi nume din Republica Moldova (1993); Premiul \u201eVirgil Tatomir\u201d (Bucure\u015fti, 1993); Premiul \u201eBacovia\u201d (Bac\u0103u, 1995); Marele Premiu \u201eNichita St\u0103nescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne (1997), alte diplome \u015fi medalii. \u00cen anul 2012, poetul Vasile T\u0103r\u00e2\u0163eanu a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. \u201dIa\u0219ul – Capital\u0103 European\u0103 a Culturii \u00een 2021 va fi\u00a0simbolul unit\u0103\u021bii, demnit\u0103\u021bii\u00a0\u0219i solidarit\u0103\u021bii pe frontiera de est a Uniunii Europene. Acest statut emblematic modeleaz\u0103 atributele \u0219i poten\u021ba comunit\u0103\u021bii, activ\u0103 \u0219i responsabil\u0103 intelectual \u0219i social. Prin valen\u021bele ei tradi\u021bionale bizantine, cultura acestui perimetru va \u00eembog\u0103\u021bi Europa, va \u00eenvia idealuri ce au existat \u00een decursul istoriei, actualiz\u00e2ndu-le semnifica\u021biile \u0219i provoc\u00e2nd schimb\u0103ri majore \u00een societate cu ecouri \u00eencurajatoare \u00een \u00eentreaga regiune\u201d, este de p\u0103rere Alexa Visarion, regizor \u015fi scenarist. Regizorul de teatru \u015fi film, Alexa Visarion este prof. univ. dr. al UNATC \u201eI. L. Caragiale” din Bucure\u015fti \u015fi prof. univ. dr. conduc\u0103tor de doctorat la Universitatea de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d Ia\u015fi. A absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u00een anul 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. A montat peste 100 de piese de teatru pe scenele din Rom\u00e2nia \u015fi din str\u0103in\u0103tate, printre care \u201eD’ale carnavalului” la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, \u201eO noapte furtunoas\u0103” la Teatrul Giule\u015fti \u015fi la Teatrul de Art\u0103 din Moscova. A regizat numeroase filme precum \u201eN\u0103pasta”, \u201e\u00cenainte de t\u0103cere”, \u201ePunct \u015fi de la cap\u0103t”, \u201eVinovatul” \u015fi \u201eLuna verde”. Este laureat al premiului \u201eAristizza Romanescu”, acordat de Academia Rom\u00e2n\u0103 pentru \u00eentreaga crea\u0163ie teatral\u0103 \u015fi cinematografic\u0103 \u015fi al premiului UNITER pentru \u00eentreaga activitate, iar \u00een anul 2013 i-a fost acordat\u0103, din partea Universit\u0103\u0163ii de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d, distinc\u0163ia Doctor Honoris Causa. \u201dAm sosit de fiecare dat\u0103 la Ia\u0219i ca \u00eentr-un pelerinaj la locuri sfinte, \u00een aceast\u0103 capital\u0103 cultural\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni. Ora\u0219 cu memorie, preafrumoas\u0103 urbe a lumii de azi \u0219i dintotdeauna \u00een care Europa se simte acas\u0103 \u0219i locul unde viitorul tr\u0103ie\u0219te la timpul prezent. Mi-a fost dor de Ia\u015fi cu mult mai \u00eenainte de a-l cunoa\u015fte\u201d, a spus Nicolae Dabija, scriitor \u015fi istoric literar, Republica Moldova. Nicolae Dabija este scriitor, istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i membru corespondent al Academiei de \u0218tiin\u021be a Moldovei. De na\u021bionalitate rom\u00e2n\u0103 \u0219i religie ortodox\u0103, Dabija este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici rom\u00e2ni, deportat \u00een Gulag \u00een 1947. \u00cen calitate de redactor \u0219ef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului\u00a0\u201eLiteratura \u0219i Arta\u201d, editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut un rol important \u00een lupta de rena\u0219tere na\u021bional\u0103 din Republica Moldova.\u00a0S\u0103pt\u0103m\u00e2nalul condus de Dabija a fost, \u00een anii 1988-1989, cea mai important\u0103 publica\u021bie care sus\u021binea revenirea limbii rom\u00e2ne la grafia latin\u0103 \u0219i decretarea ei ca limb\u0103 oficial\u0103 \u00een RSS Moldoveneasc\u0103. \u00cen perioada de glorie, \u201cLiteratura \u0219i Arta\u201d\u00a0dep\u0103\u0219ea tirajul de 260.000 de exemplare. \u00cen 2005 e ales pre\u0219edinte al Forului Democrat al Rom\u00e2nilor din Republica Moldova, organiza\u021bie neguvernamental\u0103 de cultur\u0103 \u0219i drept, la care au aderat peste 150 de organiza\u021bii culturale, uniuni de crea\u021bie, asocia\u021bii neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organiza\u021bia nonguvernamental\u0103 cu cea mai larg\u0103 aderen\u021b\u0103 din republic\u0103, cu filiale \u00een Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul \u0219i nordul Basarabiei, or. Ananiev \u0219.a), Federa\u021bia Rus\u0103 (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activit\u0103\u021bile FDRM face parte \u0219i depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea European\u0103 (la 26 decembrie 2006) din partea Societ\u0103\u021bii Civile, \u00eenso\u021bit\u0103 de peste 200 000 de semn\u0103turi. Ia\u015ful a intrat oficial \u00een competi\u021bia pentru prestigiosul titlu de Capital\u0103 Cultural\u0103 European\u0103 \u00een anul 2021. Dosarul de candidatur\u0103 al Ia\u015fului are ca tem\u0103 principal\u0103 \u015fi ca slogan formula \u201dSwitch On\u201d \u015fi a fost depus la Ministerul Culturii pe 10 octombrie. Eligibilitatea dosarelor de candidatur\u0103 a 14 ora\u0219e din Rom\u00e2nia a fost validat\u0103 de exper\u0163ii Comisiei Europene. Reuniunea de preselec\u0163ie, \u00een urma c\u0103reia juriul european va \u00eentocmi o list\u0103 scurt\u0103 a ora\u015felor candidate, va avea loc \u00een perioada 7 \u2013 10 decembrie 2015.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mai multe personalit\u0103\u0163i din diferite domenii, printre care business\/antreprenoriat, teatru, muzic\u0103, literatur\u0103 \u0219i arte vizuale,… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":20220,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,7641,3382,5556,2366,40,2437],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20219"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=20219"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20221,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/20219\/revisions\/20221"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/20220"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=20219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=20219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=20219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}