{"id":23417,"date":"2016-05-16T09:18:16","date_gmt":"2016-05-16T06:18:16","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=23417"},"modified":"2016-05-16T09:18:16","modified_gmt":"2016-05-16T06:18:16","slug":"conferinta-despre-explorarea-planetei-marte-la-uaic-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=23417","title":{"rendered":"Conferin\u021b\u0103 despre explorarea planetei Marte, la UAIC Ia\u0219i"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/afis1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft  wp-image-23418\" src=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/afis1.jpg\" alt=\"afis\" width=\"272\" height=\"385\" srcset=\"https:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/afis1.jpg 640w, https:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/afis1-212x300.jpg 212w\" sizes=\"(max-width: 272px) 100vw, 272px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">JuergenSchieber, membru al echipei \u0219tiin\u021bifice NASA \u00een cadrul Mars ScienceLab \u0219i profesor de sedimentologie la Universitatea Indiana din Bloomington, va sus\u021bine, la invita\u021bia Departamentului de Geologie al Universit\u0103\u021bii \u201dAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i, o conferin\u021b\u0103 despre explorarea planetei Marte. Invitatul va sus\u021bine prelegerea vineri, 20 mai, cu \u00eencepere de la ora 18.00, \u00een Aula Bibliotecii Centrale Universitare \u201dMihai Eminescu\u201d. \u00cen cadrul conferin\u021bei, profesorul Schieber va vorbi despre programul de explorare a stratigrafiei Craterului Gale de pe planeta Marte cu ajutorul RoveruluiCuriosity, program \u00eenceput \u00een august 2012. Roverul este echipat cu dispozitive sofisticate de analiz\u0103 (camere foto, analizor laser, instrumente de determinare a compozi\u021biei chimice \u0219i mineralogice a rocilor \u0219i de analiza izotopilor, echipament de foraj pentru prelevarea de e\u0219antioane). Prof. Schieber a avut o contribu\u021bie major\u0103 la construc\u021bia uneia dintre camerele foto instalate pe RoverulCuriosity, respectiv MAHLI, un echivalent al lupei geologice, al doilea instrument ca importan\u021b\u0103, dup\u0103 ciocan, utilizat de geologi \u00een studiul rocilor din aflorimente. De la amartizare, au fost investigate depozite ale unor paleor\u00e2uri, ale unor dune de nisip \u0219i ale unor paleolacuri, toate localizate \u00een Craterul Gale. Conform analizelor, apele paleolacurilor au avut pH intermediar, salinitate moderat\u0103 \u0219i un con\u021binut de elemente chimice considerate cheie \u00een sus\u021binerea vie\u021bii (C, H, N, O, P \u0219i S). Unele minerale aflate \u00een st\u0103ri diferite de oxidare ar fi putut juca rol de surs\u0103 de energie pentru posibile organisme primitive. Analiza izotopilor de argon indic\u0103 faptul c\u0103 Marte \u0219i-a pierdut o parte substan\u021bial\u0103 din atmosfera \u0219i hidrosfera pe care le-a avut \u00een etapa timpurie a evolu\u021biei sale. \u201d\u00cen prezentare, profesorul Schieber se va opri asupra rocilor sedimentare de la poalele Muntelui Sharp, roci care con\u021bin sulfa\u021bi \u0219i minerale argiloase. Aceste roci apar\u021bin perioadei \u00een care Marte s-a transformat dintr-o planet\u0103 poten\u021bial locuibil\u0103, cu un ciclu hidrologic activ, \u00een planeta de\u0219ertic\u0103 pe care o vedem azi. Examinarea lor ar putea oferi detalii asupra modului \u00een care s-a produs aceast\u0103 schimbare\u201d, se precizeaz\u0103 \u00eentr-un comunicat al Biroului de pres\u0103 al Universit\u0103\u021bii \u201dAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>JuergenSchieber, membru al echipei \u0219tiin\u021bifice NASA \u00een cadrul Mars ScienceLab \u0219i profesor de sedimentologie la&#8230; <a class=\"meta-more\" href=\"https:\/\/infois.ro\/?p=23417\">more <span class=\"meta-nav\">&raquo;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":23418,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,41],"tags":[74,40,8207,7660,5256,1977],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23417"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=23417"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23419,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/23417\/revisions\/23419"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/23418"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=23417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=23417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=23417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}