{"id":24744,"date":"2016-08-11T15:48:21","date_gmt":"2016-08-11T12:48:21","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=24744"},"modified":"2016-08-11T15:48:21","modified_gmt":"2016-08-11T12:48:21","slug":"turneul-muzica-in-palatele-romaniei-ajunge-si-in-patru-spatii-istorice-iesene","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=24744","title":{"rendered":"Turneul \u201eMuzica \u00een Palatele Rom\u00e2niei\u201d ajunge \u0219i \u00een patru spa\u021bii istorice ie\u0219ene"},"content":{"rendered":"

\"afis<\/a><\/p>\n

Aflat\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare, edi\u021bia<\/strong> a IV-a a Turneului Na\u021bional \u201eMuzica \u00een Palatele Rom\u00e2niei\u201d, eveniment organizat de Asocia\u021bia Pro Valores, <\/strong>nu putea s\u0103 nu includ\u0103 pe harta marilor valori arhitectonice \u0219i istorice rom\u00e2ne\u0219ti palatele \u0219i castelele ie\u0219ene. Cu sprijinul Prim\u0103riei Municipiului Ia\u0219i, Consiliului Jude\u021bean Ia\u0219i, Mitropoliei Moldovei \u0219i Bucovinei, Uniunii de Crea\u021bie Interpretativ\u0103 a Muzicienilor din Rom\u00e2nia \u0219i Complexului Muzeal \u201eMoldova\u201d, muzica bun\u0103 va r\u0103suna \u00een patru spa\u021bii \u00eenc\u0103rcate de istorie \u0219i frumos din raza Ia\u0219i.<\/p>\n

Costin Soare<\/strong>, la chitar\u0103 \u0219i l\u0103ut\u0103, ne propune un itinerariu sonor care va porni din perioada Rena\u0219terii \u0219i va ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een spa\u021biile sonore spaniol \u0219i sud american ale secolului XX. Iubitorii artei sunetelor se vor l\u0103sa \u00eenv\u0103lui\u021bi de armonii imaginate de Valentin Bakfark, John Dowland, Joan Ambrosio Dalza, Isaac Albeniz, Jorge Morel, Ariel Ramirez, Agustin Barrios-Mangore, Heitor Villa-Lobos \u0219i Francisco T\u00e1rrega.<\/p>\n

Joi, 18 august, <\/strong>sunte\u021bi invita\u021bi de la ora 18.00 \u00een Sala Voievozilor din Palatul Culturii din Ia\u0219i. O zi mai t\u00e2rziu<\/strong>, tot de la ora 18.00<\/strong>, recitalul va avea loc \u00een Palatul Cuza din Ia\u0219i \u2013 Muzeul Unirii<\/strong>. S\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 august, de la ora 17.00<\/strong>, muzica bun\u0103 va r\u0103suna \u00een Castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u0219eni<\/strong>, iar concertul final al turneului va fi g\u0103zduit duminic\u0103, 21 august, de la ora 12.00<\/strong>, de Palatul Cuza de la Ruginoasa<\/strong>.<\/p>\n

Palatul Culturii din Ia\u0219i<\/em><\/strong>, conceput \u00een spiritul palatelor comunale din Europa de Vest, este o \u00eembinare fericit\u0103 a mai multor stiluri arhitecturale: neogotic, romantic \u0219i neobaroc. Marc\u00e2nd puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, Palatul s-a impus ca o adevarat\u0103 efigie \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ia ei \u00een peisajul urbei. Palatul de Justi\u021bie \u0219i Administra\u021bie din Ia\u0219i, construit \u00eentre anii 1906-1925 dup\u0103 planurile arhitectului I.D. Berindey, s-a impus prin dimensiunile sale remarcabile. Astfel, turnul central al cl\u0103dirii, care atinge 55 de metri \u00een\u0103l\u021bime, f\u0103cea ca Palatul s\u0103 fie considerat \u00een epoc\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 cl\u0103dire din ora\u0219 cu o amprent\u0103 la sol de 7330 mp \u0219i o suprafa\u021b\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 de 34.236, 35 mp. Sala Voievozilor<\/strong>, situat\u0103 la etaj, este cea mai frumoas\u0103 \u015fi monumental\u0103 \u00eenc\u0103pere a palatului, fiind ornamentata distinct de celelalte sali. Numele s\u0103lii se datoreaz\u0103 unei celebre galerii de portrete ale domnilor Moldovei, pornind de la Decebal, Traian \u015fi Aurelian, trec\u00e2nd apoi la \u00eentemeietorii statului medieval \u015fi continu\u00e2nd seria conduc\u0103torilor acestui teritoriu p\u00e2n\u0103 la regele Carol al II-lea. \u00cen zona de vest a s\u0103lii se afl\u0103 un monumental \u015femineu de marmur\u0103, decorat cu un basorelief care reprezint\u0103 un \u201eArbore istoric\u201d, \u00eempodobit cu portretele celor mai \u00eensemna\u0163i domni ai Moldovei, \u00een v\u00e2rful c\u0103ruia troneaz\u0103 portretul regelui Ferdinand. <\/em><\/p>\n

Palatul Cuza din Ia\u0219i<\/em><\/strong> este monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103, construit\u0103 \u00eentre 1800 – 1806, \u00een stil <\/em>neoclasic<\/em><\/a>. Casa Catargiu, azi ad\u0103postind Muzeul Unirii, a fost proprietatea mai multor familii boieresti precum logof\u0103tul Costache Catargiu, hatmanul Constantinic\u0103 Palade, sp\u0103tarul Mihalache Cantacuzino Pa\u0219canu. \u00centre 1859-1862 a fost re\u0219edin\u021ba domneasc\u0103 a primului domnitor al Principatelor Unite – <\/em>Alexandru Ioan Cuza<\/em><\/a>, iar \u00eentre anii 1916-1919, devine re\u0219edin\u021b\u0103 a regelui <\/em>Ferdinand<\/em><\/a>. Ast\u0103zi muzeul expune piese de istorie evoc\u00e2nd Revolu\u021bia de la 1848 \u0219i Unirea Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 din 1859 (documente, piese de mobilier \u0219i obiecte de decora\u021bie interioar\u0103, obiecte ce au apar\u021binut lui <\/em>Al. I. Cuza<\/em><\/a>, <\/em>Mihail Kog\u0103lniceanu<\/em><\/a>, <\/em>Vasile Alecsandri<\/em><\/a> \u0219i altor personalit\u0103\u021bi ale epocii). Muzeul a fost deschis pentru public \u00een anul 1959, cu ocazia s\u0103rb\u0103toririi centenarului Unirii Principatelor Rom\u00e2ne din 1859.<\/em><\/p>\n

Castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u0219eni<\/em><\/strong>, a fost construit \u00een stil neogotic \u00eentre anii 1880-1904 de c\u0103tre Gheorghe Sturza \u0219i so\u021bia sa Maria, \u00een satul <\/em>Micl\u0103u\u0219eni<\/em><\/a>, la o distan\u021b\u0103 de 20 km de <\/em>Roman<\/em><\/a> \u0219i 65 km de municipiul <\/em>Ia\u0219i<\/em><\/a>. \u00cen prezent, se afl\u0103 \u00een proprietatea Mitropoliei Moldovei \u0219i Bucovinei.<\/em> Planurile construc\u021biei au fost realizate de arhitec\u021bii Iulius Reinecke \u0219i I. Grigsberg. Castelul ad\u0103postea o colec\u021bie valoroas\u0103 de c\u0103r\u021bi \u0219i documente, de costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmur\u0103 de Cararra, argint\u0103rie, dar \u0219i piese arheologice, numismatice \u0219i epigrafice de mare valoare. Numai colec\u021bia de c\u0103r\u021bi num\u0103ra 60.000 de exemplare, multe din ele fiind edi\u021bii princeps sau rarisime. \u00cen timpul <\/em>primului r\u0103zboi mondial<\/em><\/a>, castelul a ad\u0103postit un spital militar, iar Maria Ghica \u0219i Ecaterina Cantacuzino au ajutat r\u0103ni\u021bii ca infirmiere. Marele compozitor <\/em>George Enescu<\/em><\/a> a vizitat castelul, concert\u00e2nd printre paturile cu r\u0103ni\u021bi. \u00cen anul 1921, prin Legea agrar\u0103, \u021b\u0103ranii de pe mo\u0219ia Micl\u0103u\u0219eni au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi cu aproape 1.700 de hectare de p\u0103m\u00e2nt, parcelate \u00een 810 loturi. Pentru o lung\u0103 perioad\u0103, de administrarea castelului s-a ocupat Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza \u0219i so\u021bia lui \u0218erban Cantacuzino. \u00cen anul 1944, din cauza apropierii frontului, palatul a fost p\u0103r\u0103sit de Ecaterina Cantacuzino, care a luat cu ea odoarele bisericii construite de marele logof\u0103t Dimitrie Sturza la 1823. Ea a refuzat ini\u021bial s\u0103 evacueze biblioteca de mare valoare pe care o ad\u0103postea castelul, pred\u00e2nd ulterior Episcopiei Romanului dou\u0103 inventare ale bibliotecii. \u00cen iarna anului 1944, au sta\u021bionat \u00een castel prizonieri nem\u021bi. Castelul a fost devastat de solda\u021bii ru\u0219i care au folosit multe c\u0103r\u021bi valoroase pe post de combustibil \u00een sobe, v\u00e2nz\u00e2nd alte volume unor magazine din <\/em>T\u00e2rgu Frumos<\/em><\/a>, unde erau folosite pentru \u00eempachetarea m\u0103rfurilor. Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103r\u021bi, au disp\u0103rut din castel piese de mobilier \u0219i cea mai mare parte din colec\u021biile familiei Sturdza.<\/em><\/p>\n

Palatul domnitorului <\/em><\/strong>Alexandru Ioan Cuza<\/em><\/strong><\/a> de la <\/em><\/strong>Ruginoasa<\/em><\/strong><\/a> este un palat construit \u00een stil <\/em>neogotic<\/em><\/a> \u00een anul <\/em>1804<\/em><\/a>, care a apar\u021binut ini\u021bial familiei <\/em>Sturdza<\/em><\/a>. Actualmente este muzeu memorial dedicat Domnului Unirii. La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVII-lea, familia boiereasc\u0103 Sturdza a cump\u0103rat mo\u0219ia de la Ruginoasa de la <\/em>Duca Vod\u0103<\/em><\/a>, st\u0103p\u00e2nind-o timp de aproape 200 de ani. La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, familia Sturdza st\u0103p\u00e2nea o mo\u0219ie de 8.000 hectare la Ruginoasa. \u00cen primul deceniu al secolului al XIX-lea, mai exact \u00een anul <\/em>1804<\/em><\/a>, marele vistiernic S\u0103ndulache Sturdza l-a angajat pe arhitectul vienez Johann Freiwald pentru a reconstrui vechea cas\u0103 boiereasc\u0103 de pe mo\u0219ia Ruginoasa. \u00cen anul <\/em>1811<\/em><\/a>, S\u0103ndulache Sturdza a ridicat \u00een spatele palatului, o biseric\u0103 de conac, pe locul unde a fost anterior o biseric\u0103 de lemn. \u00cen aprilie 1857, vornicul Alexandru Sturdza, un alt fiu al lui Costache Sturdza, a f\u0103cut un \u00eemprumut de 60 mii de galbeni la <\/em>Banca Na\u021bional\u0103 a Moldovei<\/em><\/a> pe timp de 17 ani, cu o dob\u00e2nd\u0103 de 7,25%, ipotec\u00e2nd palatul \u0219i mo\u0219ia Ruginoasa. Din cauza faptului c\u0103 debitorul nu a putut achita ratele la termenele stabilite, banca a scos mo\u0219ia Ruginoasa la licita\u021bie. \u00cen anul 1862, domnitorul <\/em>Alexandru Ioan Cuza<\/em><\/a> al Principatelor Unite a cump\u0103rat la licita\u021bie mo\u0219ia Ruginoasa de la Banca Moldovei, dorind s\u0103-l transforme \u00een re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103. Palatul a fost grav avariat de luptele purtate \u00een apropiere \u00een perioada celui de-<\/em>al doilea r\u0103zboi mondial<\/em><\/a>, din el r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar c\u00e2teva ziduri de incint\u0103 \u0219i buc\u0103\u021bi ruinate de pere\u021bi. \u00cen urm\u0103torii 20 de ani, ruinele au stat \u00een ploaie \u0219i z\u0103pad\u0103, iar locuitorii au luat piatr\u0103 din ruine. Complexul de la Ruginoasa a fost reconstruit \u00een perioada 1967-1978, fiind ref\u0103cut palatul propriu-zis, o parte din zidul de incint\u0103 \u0219i doar un <\/em>bastion<\/em><\/a> \u00een partea de nord-vest. S-a reu\u0219it integrarea \u00een ansamblul muzeistic a doar 13 ha din cele 27 ha pe care le avea ini\u021bial domeniul.<\/em><\/p>\n

Costin Soare,<\/em><\/strong> n\u0103scut \u00een 1978,<\/em><\/strong> s-a impus \u00een lumea muzicii clasice din Rom\u00e2nia \u00een dubl\u0103 ipostaz\u0103 de interpret \u0219i pedagog al chitarei \u0219i l\u0103utei. A sus\u0163inut recitaluri \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate; este pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Culturale Kitharalogos, ini\u021biator \u0219i director artistic al Festivalului International \u201cSerile de chitar\u0103\u201d, ajuns \u00een 2015 la cea de-a cincea edi\u021bie. Este profesor la Colegiul Na\u0163ional de Arte \u201eDinu Lipatti\u201d \u015fi profesor asociat la Universitatea de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. A absolvit cursurile de master ale Royal Scottish Academy of Music and Drama \u2013 Glasgow, UK, iar \u00een anul 2008 \u015fi-a finalizat studiile la Universitatea de Educa\u0163ie din Sapporo, Hokkaido, Japonia, ca bursier al guvernului japonez. Apare frecvent \u00een juriile concursurilor na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale din \u0163ar\u0103. \u00cen 2013 \u015fi 2014 a fost invitat ca profesor la cursurile de var\u0103 ale \u201cAcademiei Sighi\u015foara\u201d, iar \u00een iunie 2014 a lansat CD-ul intitulat \u201eNocturne \u015fi dansuri\u201d, cu lucr\u0103ri pentru chitar\u0103 solo apar\u0163in\u00e2nd unor creatori ca: Bach,<\/em> Britten \u015fi Takemitsu. \u00cen anul 2015 a sus\u021binut Turneul Na\u021bional \u201eArmonii pascale\u201d, \u00eempreun\u0103 cu actri\u021ba Daniela Nane \u0219i pianista Ioana Maria Lupa\u0219cu. \u00cen luna iulie 2016 a fost profesor invitat al Academiei ICon Arts de la Sibiu. <\/em><\/p>\n

Am\u0103nunte pe: https:\/\/muzicainpalateleromaniei.wordpress.com\/<\/strong><\/a><\/p>\n

Organizator:<\/strong> Asocia\u0163ia Cultural\u0103 \u201ePro Valores\u201d<\/p>\n

Proiect Co-finan\u021bat de: <\/strong>Prim\u0103ria Municipiului Ia\u0219i ,Consiliul Jude\u021bean Ia\u0219i, Uniunea de Crea\u021bie Interpretativ\u0103 a Muzicienilor din Rom\u00e2nia, Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti, prin Centrul Cultural Palatele Br\u00e2ncovene\u0219ti, Prim\u0103ria Municipiului Carei, Prim\u0103ria S\u00e2nnicolau Mare, Prim\u0103ria Municipiului F\u0103g\u0103ra\u0219.<\/p>\n

Parteneri: <\/strong>Complexul Muzeal Na\u021bional Moldova Ia\u0219i, Castelul Sturdza de la Micl\u0103u\u0219eni, Muzeul Na\u021bional Pele\u0219, Casa de Cultur\u0103 Calafat, Festivalul Musica Barcensis, Direc\u021bia pentru Cultur\u0103 \u0219i Turism Carei, Centrul de Promovare a Turismului Cultural \u201eGrof K\u00e1rolyi\u201d din Carei, Muzeul \u021a\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u0219ului \u201eValer Literat\u201d, Hotelul Majestic din Ia\u0219i, L\u2019Art Hotel din Carei, Domenii Ostrov.<\/p>\n

Parteneri Media: <\/strong>Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Trinitas, Bucuresteni.ro, Agentia de carte, Calendar evenimente, Rom\u00e2nia pozitiv\u0103.ro, Ziarul Metropolis, Ziarul Criterii Na\u021bionale, Observator cultural, Roportal.ro, JurnalMM.ro, Ziare.com.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aflat\u0103 \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare, edi\u021bia a IV-a a Turneului Na\u021bional \u201eMuzica \u00een Palatele Rom\u00e2niei\u201d, eveniment… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":24745,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,3945,2480,40,8476,5254],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24744"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24744"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24744\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24746,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24744\/revisions\/24746"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24745"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24744"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24744"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24744"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}