{"id":33751,"date":"2018-03-30T16:41:52","date_gmt":"2018-03-30T13:41:52","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=33751"},"modified":"2018-03-31T06:55:00","modified_gmt":"2018-03-31T03:55:00","slug":"municipiul-iasi-a-semnat-rezolutia-de-aderare-la-proiectul-de-unire-a-basarabiei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=33751","title":{"rendered":"Municipiul Ia\u015fi a semnat rezolu\u0163ia de aderare la proiectul de Unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezolutie.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft  wp-image-33752\" src=\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezolutie.jpg\" alt=\"\" width=\"373\" height=\"210\" srcset=\"https:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezolutie.jpg 640w, https:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezolutie-300x169.jpg 300w, https:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/rezolutie-140x80.jpg 140w\" sizes=\"(max-width: 373px) 100vw, 373px\" \/><\/a><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\u00centrunit vineri, 30 martie, \u00een \u015fedin\u0163\u0103 ordinar\u0103, plenul Consiliului Local al Municipiului Ia\u015fi a aprobat cu unanimitate de voturi Rezolu\u0163ia de aderare a municipiului Ia\u015fi la proiectul de Unire a Basarabiei cu Rom\u00e2nia, Rezolu\u0163ia, care a fost citit\u0103 \u00een plenul Consiliului Local de primarul Ia\u015fului, Mihai Chirica, sus\u0163ine necondi\u0163ionat proiectul unirii grabnice a Basarabiei cu \u0162ara-Mam\u0103 \u015fi angajarea Legislativului local ie\u015fean \u00een eforturile privind realizarea acestui dezideratal tuturor rom\u00e2nilor. \u201eCred c\u0103 am reu\u0219it s\u0103 redact\u0103m una dintre cele mai reprezentative rezolu\u021bii privind Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia. Trebuie s\u0103 spun, f\u0103r\u0103 echivoc, c\u0103 o parte din aceast\u0103 rezolu\u021bie se bazeaz\u0103 pe decizia Senatului Statelor Unite ale Americii, care \u00een 1991 a spus c\u0103 sprijin\u0103 necondi\u021bionat Unirea Republicii Moldova cu \u021bara noastr\u0103. O alt\u0103 parte din document se bazeaz\u0103 pe discu\u021biile \u0219i dezbaterile pe care le-am avut at\u00e2t \u00een Liga Ale\u0219ilor Locali Unioni\u0219ti, c\u00e2t \u0219i cu societatea civil\u0103, respectiv cu asocia\u021biile studen\u021be\u0219ti \u0219i organiza\u021biile unioniste, at\u00e2t din Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u0219i de pe malul st\u00e2ng al Prutului. Cu toate punctele enun\u021bate, concluzia este una singur\u0103: Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia este un act de repara\u021bie istoric\u0103, care vine din trecuturile seculare ale acestei regiuni \u0219i care trebuie dus\u0103 la bun sf\u00e2r\u0219it\u201d, a declarat primarul Mihai Chirica. \u00centr-o atmosfer\u0103 solemn\u0103, documentul a fost semnat de to\u0163i cei 27 de consilieri locali \u015fi de primarul municipiului Ia\u015fi, Mihai Chirica. Iat\u0103, \u00een continuare, textul integral al rezolu\u0163iei:<\/p>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> Statul Medieval Moldova \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba \u00een secolul al XIV-lea.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> Ora\u0219ul Ia\u0219i a fost capitala Moldovei istorice \u00eentre anii 1564 si 1862,<br \/>\nfiind astfel capitala \u021binutului dintre Prut si Nistru pana la momentul de trista amintire 12 mai 1812.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t <\/strong>Moldova a fost invadat\u0103 \u00een 1806 de c\u0103tre Armata Rus\u0103, partea r\u0103s\u0103riteana a Moldovei fiind anexat\u0103 de c\u0103tre Imperiul Rus \u00een 1812, ca urmare a Tratatului Ruso-Turc de la Bucure\u0219ti.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> ie\u0219enii, \u00eentre moldoveni, s-au aflat \u00een primele r\u00e2nduri ale Revolu\u021biei<br \/>\nrom\u00e2ne din 1848, care a \u00eenceput la Iasi si a conturat primul proiect de \u021bar\u0103 al Rom\u00e2niei, care avea \u00een vedere adoptarea valorilor culturale si politice ale Occidentului civilizat, introducerea democra\u021biei liberale si a statului de drept, precum si realizarea unit\u0103\u021bii na\u021bionale a tuturor romanilor \u00eentr-un stat modern.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> alegerea ca domnitor la Iasi, la 5 ianuarie 1859, a unionistului Alexandru loan Cuza a reprezentat primul pas c\u0103tre realizarea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne \u0219i formarea Rom\u00e2niei ca stat na\u021bional modern.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 15 noiembrie 1917 Guvernul Sovietic a proclamat dreptul la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Rus \u0219i \u00eenfiin\u021barea unor state separate.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 2 decembrie 1917 Sfatul \u021a\u0103rii, Adunarea Constituant\u0103 Moldoveneasc\u0103 aleas\u0103 \u00een mod democratic, a proclamat Moldova ca stat independent.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t <\/strong>la 20 martie 1918 Adunarea Constituant\u0103 (Sfatul \u021a\u0103rii) a votat unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 27 Martie 1918, c\u00e2nd s-a proclamat Unirea Basarabiei cu Romania, la 28 Noiembrie 1918, c\u00e2nd s-a declarat Unirea Bucovinei cu Romania \u0219i la 1 Decembrie 1918, c\u00e2nd s-a realizat \u0219i ultima etap\u0103 a Marii Uniri odat\u0103 cu Unirea Transilvaniei, Banatului, Cri\u0219anei si Maramure\u0219ului cu Rom\u00e2nia, Regele \u0219i Regina Rom\u00e2niei, Guvernul, Parlamentul se g\u0103seau la Ia\u0219i, unde func\u021biona capitala temporara a \u021a\u0103rii.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> \u201dStatele Unite, Fran\u021ba, Italia, Marea Britanie, Japonia \u0219i restul statelor aliate au aprobat \u0219i au recunoscut \u00een mod explicit reunirea Moldovei cu Rom\u00e2nia \u00een Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920\u201d.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> for\u021bele armate ale Uniunii Sovietice au invadat Regatul Rom\u00e2niei la 28 iunie 1940 \u0219i au ocupat estul Moldovei, Bucovina de Nord \u0219i Her\u021ba, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd Carta Ligii Na\u021biunilor, Tratatul de la Paris din 1920, Tratatul General pentru Renun\u021barea la R\u0103zboi\u00a0din 1928, Pactul Rom\u00e2no-Sovietic de Ajutor Reciproc din 1936, Conven\u021bia pentru Definirea Agresiunii din 1933 \u0219i principii general recunoscute ale dreptului interna\u021bional.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> asupra anex\u0103rii Basarabiei, a Bucovinei de Nord \u0219i a Her\u021bei s-a hot\u0103r\u00e2t \u00een mod prospectiv \u00een anumite protocoale secrete dintr-un tratat de neagresiune \u00eencheiat \u00eentre URSS \u0219i Germania la 23 august 1939.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> \u00eentre 1940 \u0219i 1953 sute de mii de rom\u00e2ni din Basarabia \u0219i Bucovina au fost deporta\u021bi de Uniunea Sovietic\u0103 \u00een Asia Central\u0103 \u0219i Siberia.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> Guvernul Statelor Unite \u0219i-a exprimat \u00een mod repetat refuzul de a recunoa\u0219te ocuparea de teritorii \u00een urma termenilor pactului Ribbentrop-Molotov, inclusiv anexarea Estoniei, a Letoniei \u0219i a Lituaniei \u00een 1940.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> Guvernele Regatului Unit, Uniunii Sovietice \u0219i Statelor Unite sunt p\u0103r\u021bi ale Cartei Atlanticului din 14 august 1941, \u00een care semnatarele \u0219i-au declarat \u201edorin\u021ba de a nu fi martore la schimb\u0103ri teritoriale care nu concord\u0103 cu voin\u021ba exprimat\u0103 \u00een mod liber a popoarelor interesate\u201d \u0219i \u0219i-au afirmat dorin\u021ba \u201ede a fi martore la restaurarea drepturilor suverane \u0219i a autoguvern\u0103rii c\u0103tre cei care au fost vitregi\u021bi cu for\u021ba de ele\u201d \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat limba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 oficial\u0103 a Republicii \u0219i a repus \u00een drepturi alfabetul latin, interzis de Guvernul Sovietic \u00een timpul ocupa\u021biei, ca alfabet al rom\u00e2nei scrise.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> \u00een martie 1990 poporul rom\u00e2n al Moldovei a putut vota, \u00een alegeri libere \u0219i corecte, deputa\u021bi pentru Consiliul Suprem al Moldovei.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a reinstaurat steagul rom\u00e2nesc ca steag oficial al republicii.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Moldovei a declarat Republica Moldova stat suveran.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> la 16 decembrie 1990 peste opt sute de mii de rom\u00e2ni s-au str\u00e2ns la A Doua Mare Adunare Na\u021bional\u0103 \u00een capitala Moldovei, Chi\u0219in\u0103u, s\u0103 declare independen\u021ba na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor din teritoriile ocupate.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong> poporul Moldovei a refuzat s\u0103 ia parte la referendumul sovietic din 3 martie 1991, \u00een ciuda eforturilor guvernamentale sovietice de amenin\u021bare \u0219i intimidare a poporului moldovean spre a accepta un nou tratat unional.<\/li>\n<li><strong>\u00centruc\u00e2t<\/strong>, \u00een temeiul articolului 8 din Actul Final de la Helsinki, \u201etoate popoarele au mereu dreptul, \u00een deplin\u0103 libertate, s\u0103-\u0219i hot\u0103rasc\u0103, c\u00e2nd \u0219i dac\u0103 doresc, statutul politic intern \u0219i extern, f\u0103r\u0103 ingerin\u021be exterioare \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i urm\u0103reasc\u0103 dup\u0103 propria voie dezvoltarea politic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u0219i cultural\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong>Consiliul Local al Municipiului Ia\u0219i, constituit \u00een temeiul Legii 215\/2001 privind administra\u021bia public\u0103 local\u0103, adopt\u0103 urm\u0103toarea rezolu\u021bie:<\/strong><\/p>\n<ol style=\"text-align: justify;\">\n<li>Sus\u021binem necondi\u021bionat proiectul de unire c\u00e2t mai grabnic\u0103 a Moldovei de dincolo de Prut cu Rom\u00e2nia, \u00een puterea dreptului istoric \u0219i al dreptului de neam.<\/li>\n<\/ol>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ne angaj\u0103m s\u0103 ne implic\u0103m \u00een procesul de re\u00eentregire na\u021bional\u0103 prin mijloace pa\u0219nice, cu respectarea democra\u021biei \u0219i statului de drept, ca repara\u021bie moral\u0103 pentru suferin\u021bele trecutului \u0219i prezentului, ca form\u0103 de cinstire a tuturor celor care au suferit, at\u00e2t de pe urma Pactului Ribbentrop-Molotov dar \u0219i a regimului stalinist, instaurate \u00een urma celui de al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">2. Vom sprijini prin mijloace pa\u0219nice, ale democra\u021biei \u0219i statului de drept, unirea tuturor teritoriilor cu aceea\u0219i limb\u0103 \u0219i tradi\u021bie cu noi, pentru ca fii \u0219i nepo\u021bii no\u0219tri s\u0103 se bucure de un viitor \u00een libertate, prosperitate \u0219i democra\u021bie, ca \u0219anse de \u00eemplinire pe care genera\u021bia contemporan\u0103 nou\u0103 nu le-a avut.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">3. Vom ac\u021biona prin toate demersurile legale pentru integrarea \u00eentr-un singur corp a \u00eentregii diaspore rom\u00e2ne, indiferent de unde provin rom\u00e2nii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate, din Rom\u00e2nia, Basarabia, Bucovina de Nord sau alte \u021binuturi rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">4. Vom sprijini prin toate demersurile democratice \u0219i ale statului de drept integrarea bisericilor de pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului, sub conducerea Patriarhului Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">5. Vom sprijini pe toate c\u0103ile legale schimburile permanente de cet\u0103\u021beni dinspre Basarabia spre Rom\u00e2nia, pentru a-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219i educa\u021bia, cultura \u0219i \u00eentregirea spiritului de neam rom\u00e2nesc, dar \u0219i dinspre Rom\u00e2nia spre Basarabia pentru str\u00e2ngerea rela\u021biilor pe plan cultural, social, economic, uman.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">6.Vom c\u0103uta, prin mijloace prev\u0103zute de lege \u0219i de statul de drept, difuzarea c\u0103tre Basarabia a c\u00e2t mai multor manuale \u0219colare, c\u0103r\u021bi, publica\u021bii diverse \u00een limba rom\u00e2n\u0103, necesare prezent\u0103rii adev\u0103rului istoric \u00een ceea ce prive\u0219te leg\u0103turile de s\u00e2nge \u00eentre cet\u0103\u021benii de pe cele dou\u0103 maluri ale Prutului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">7. Vom sprijini schimburile culturale \u0219i academice \u0219i de orice fel care favorizeaz\u0103 demersul rom\u00e2nilor de pe ambele maluri ale Prutului \u00een vederea \u00eenf\u0103ptuirii unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u0103 ne ajute Dumnezeu ca \u00eentr-o bun\u0103 zi s\u0103 tr\u0103im clipa fericit\u0103 a unirii depline, c\u00e2nd nu va mai fi grani\u021b\u0103 pe Prut, iar oamenii dintre Nistru \u0219i Tisa vor munci \u00eempreun\u0103 la realizarea obiectivelor comune, al\u0103turi de celelalte popoare ale Europei.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Prin prezenta Rezolu\u021bie unionist\u0103 ne exprimam bucuria de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i cu fra\u021bii no\u0219tri basarabeni s\u0103rb\u0103toarea Centenarului Marii Uniri, sub tricolor, \u00een cadrul valorilor na\u021bionale si democratice ale spa\u021biului cultural rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><strong><em>Tr\u0103iasc\u0103 Unirea Basarabiei cu Romania!<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">\n<p style=\"text-align: justify;\"><a href=\"#_ftnref1\" name=\"_ftn1\"><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00centrunit vineri, 30 martie, \u00een \u015fedin\u0163\u0103 ordinar\u0103, plenul Consiliului Local al Municipiului Ia\u015fi a aprobat&#8230; <a class=\"meta-more\" href=\"https:\/\/infois.ro\/?p=33751\">more <span class=\"meta-nav\">&raquo;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":33752,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[41,1567],"tags":[74,2659,6491,40,4370,10476],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33751"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=33751"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33751\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":33753,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/33751\/revisions\/33753"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/33752"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=33751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=33751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=33751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}