{"id":34368,"date":"2018-05-06T14:37:30","date_gmt":"2018-05-06T11:37:30","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=34368"},"modified":"2018-05-06T14:37:30","modified_gmt":"2018-05-06T11:37:30","slug":"evenimentele-saptamanii-7-13-mai-la-ateneul-din-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=34368","title":{"rendered":"Evenimentele s\u0103pt\u0103m\u00e2nii 7\u2013 13 mai la Ateneul din Ia\u0219i"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a011 mai, de la ora 18.00 – Centenar: Lansare de carte \u201eRegina Maria\u201d la Ateneul Ia\u0219i<\/strong><\/p>\n

Ateneul din Ia\u0219i \u0219i editura Librex v\u0103 invit\u0103 vineri, 11 mai 2018, orele 18.00, la lansarea c\u0103r\u021bii \u201eRegina Maria\u201d, scris\u0103 de istoricul Cristian Mo\u0219neanu.. Cartea \u201eRegina Maria\u201d face parte din \u201eColec\u021bia Centenarul Marii Uniri\u201d \u2013 un proiect editorial special al editurii Librex \u00een Anul Centenar. La \u00eemplinirea unui secol de la Marea Unire din 1918, editura Librex \u00ee\u0219i propune s\u0103 publice lucr\u0103ri \u00een care s\u0103 se analizeze semnifica\u021bia istoric\u0103 a evenimentului. Dorind s\u0103 aduc\u0103 propria contribu\u021bie la marcarea evenimentului – Centenarul Marii Uniri \u2013 editura Librex lanseaz\u0103 proiectul editorial \u201cColec\u021bia Centenarul Marii Uniri\u201d. Proiectul editorial const\u0103 \u00een elaborarea \u0219i publicarea a 12 monografii cu personalit\u0103\u021bile care au contribuit la confirmarea noastr\u0103 ca stat rom\u00e2n \u0219i la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri din 1918. Fiec\u0103rui personalit\u0103\u021bi \u00eei este consacrat un volum, accentul fiind pus pe contribu\u021bia adus\u0103 la realizarea Marii Uniri, dar \u0219i pe contribu\u021bia adus\u0103 constituirii de stat unitar rom\u00e2n. Prima carte din colec\u021bia este Mihai Viteazul, primul domnitor rom\u00e2n care a realizat unirea \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne, iar ultima lucrare \u00eei este dedicat\u0103 Regelui Ferdinand, \u00centregitorul. “Iubirea mea pentru aceast\u0103 \u0163ar\u0103, pe care am f\u0103cut-o a mea prin lacrimi \u015fi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. M\u0103 simt legat\u0103 de ea prin lan\u0163uri de o\u0163el, legat\u0103 prin inim\u0103, prin creier \u015fi prin s\u00e2nge. Simt c\u0103 fiecare din cei \u015fase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lan\u0163 pe care numai moartea \u015fi dezastrul \u020bl pot sf\u0103r\u00e2ma” (REGINA MARIA). Robert D. Kaplan afirma: \u201cRegina Maria, mai mult dec\u00e2t oricine altcineva, s-a b\u0103tut pentru a asigura re\u00eentoarcerea Transilvaniei, Basarabiei \u0219i Bucovinei la Rom\u00e2nia, la sf\u00e2r\u0219itul Primului R\u0103zboi Mondial. A dormit pe c\u00e2mpurile de lupt\u0103 ale celui de-al Doilea R\u0103zboi Balcanic \u0219i ale Primului R\u0103zboi Mondial, al\u0103turi de solda\u021bii s\u0103i. Prin for\u021ba de nezdruncinat a voin\u021bei sale, aceast\u0103 prin\u021bes\u0103 britanic\u0103 s-a redefinit pe sine \u00eens\u0103\u0219i ca rom\u00e2nc\u0103 oferindu-le supu\u0219ilor s\u0103i o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a ceea ce urma s\u0103 fie Rom\u00e2nia, dec\u00e2t oricare din viziunile fasci\u0219tilor sau comuni\u0219tilor autohtoni care au urmat dup\u0103 ea.\u201d<\/p>\n

* 11 mai, de la ora 19.00 – Comedia \u201eC\u0103s\u0103torie \u00een doi\u201d, regia Andrei Ciobanu<\/strong><\/p>\n

O comedie despre doi oameni comuni si banali, un el si o ea, nici prea prea, nici foarte foarte, o parodie a mariajului traditional si a vietii in doi. El, un tanar achizitor, care \u201eiubeste literatura inca de cand era mic adolescent\u201d, iar ea, o tanara casierita la alimentara din localitate, care a vazut fericirea doar \u201ein filme si in satul natal\u201d. Cei doi se cunosc pe peronul garii, se plac si\u2026 incepe casatorie in\u2026doi.<\/p>\n

* 12 mai, de la ora 10.00 – P\u0103cal\u0103 \u0219i T\u00e2ndal\u0103 la \u0219coal\u0103, regia Andrei Ciobanu<\/strong><\/p>\n

Cele mai \u00eendr\u0103gite personaje populare rom\u00e2ne\u0219ti, P\u0103cal\u0103 \u0219i T\u00e2ndal\u0103, au p\u0103r\u0103sit satul tradi\u021bional \u0219i au plecat la \u0219coal\u0103. Cei doi pozna\u0219i de abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu toti copiii, ca s\u0103 le povesteasc\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile cele mai amuzante. Bine\u00een\u021beles c\u0103 nu vor lipsi pove\u0219tile cu pilde, dansurile \u0219i c\u00e2ntecele vesele.Haide\u021bi s\u0103 afl\u0103m \u00eempreun\u0103 prin ce peripe\u021bii au trecut cei doi n\u0103zdr\u0103vani \u00een timpul \u0219colii, la Ateneu, s\u00e2mb\u0103t\u0103, pe 12 mai 2018, de la ora 10, la spectacolul ,,P\u0103cal\u0103 \u0219i T\u00e2ndal\u0103 la \u0219coal\u0103\u201d!<\/p>\n

* 12 mai, ora 19.00 – Comedia \u201eAten\u021bie, ateriz\u0103m!\u201d, regia Daniel Onoae<\/strong><\/p>\n

Adaptare dup\u0103 celebra comedie fran\u021buzeasc\u0103 de situa\u021bie \u201cBoeing Boeing\u201d de Marc Camoletti, produc\u021bia Ateneului din Ia\u0219i aduce \u00een aten\u021bia spectatorilor c\u00e2teva situa\u021bii pline de umor prin care trec cele \u0219ase personaje savuroase \u00een apartamentul din Paris al unui arhitect cu\u2026 mult\u0103 poft\u0103 de via\u021b\u0103. Bernard (Daniel Onoae), un t\u00e2n\u0103r arhitect de succes, Berta(Alexandra Paftal\u0103), menajera \u0219i omul de \u00eencredere al acestuia, Robert(drago\u0219 Maftei), un vechi prieten din provincie \u0219i cele trei stewardese \u2013 Janet(Erica Moldovan), Helga(Cezara Fantu) \u0219i Jaqueline(Ana Hegyi), toate logodite cu Bernard \u2013 sunt personajele fermec\u0103toare, ce trebuie s\u0103 se descurce \u00een situa\u021bii comice prin postura \u00een care sunt puse. Datorit\u0103 impactului pozitiv pe care l-a avut \u00een r\u00e2ndul spectatorilor, comedia \u201eAten\u021bie, ateriz\u0103m\u201d \u00een regia lui Daniel Onoae este cel mai de succes spectacol al Ateneului.<\/p>\n

* 13 mai 2018, de la ora 10:00 – Spectacol pentru copii \u201eMicul Prin\u021b\u201d, regia Erica Moldovan<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Frumoasa c\u0103l\u0103torie a Micului Prin\u021b este o superb\u0103 metafor\u0103 a vie\u021bii, transpus\u0103 scenic de Ateneul din Ia\u0219i, pe \u00een\u021belesul copiilor. Universul prin care c\u0103l\u0103tore\u0219te Micul Prin\u021b este \u00eensu\u0219i Universul fiec\u0103ruia dintre noi, pe care fiecare \u00eel parcurgem \u015fi \u00eel asimil\u0103m diferit. \u201cPentru copii acest Univers se compune din planete mici \u015fi scurte vizite prin care eroul nostru are ocazia s\u0103 cunoasc\u0103 natura \u201coamenilor mari\u201d. Povestea Micului Prin\u021b este o m\u0103rturie vie a victoriei copil\u0103riei \u015fi inocen\u021bei asupra maturiz\u0103rii.\u201d Erica Moldovan, regizor. Micul Prin\u021b: Nicholas Kerezsy. Aviatorul: Vlad Baba. Regele\/Bussinesman : Dumitru Florescu; Floarea\/Vulpea: Alexandra Macovei; Vanitosul\/Geograful: Andrei Ciobanu.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>* 13 mai, de la ora 19.00 – Spectacolul \u201eRomeo \u0219i Julieta making of\u201d, regia Alexandru-Radu Petrescu<\/strong><\/p>\n

Un spectacol despre ce se poate \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd se pune \u00een scen\u0103 capodopera shakespearian\u0103 \u201eRomeo \u0219i Julieta\u201d. \u201eSpectacolul \u201cRomeo \u015fi Julieta\u2026 making of\u201d, dup\u0103 comedia \u201cLada\u201d de Ion Sava, propune o perspectiv\u0103 contrastant\u0103 \u00eentre superficialitatea, comoditatea \u015fi ipocrizia unei realit\u0103\u021bi de o actualitate (arhi)cunoscut\u0103 \u015fi profunzimea, sensibilitatea \u015fi firescul iubirii prezente \u00een fiecare din noi, dar pe care, din neb\u0103gare de seam\u0103 sau\u2026 din grab\u0103, le-am (cam) uitat. Un joc al aducerii aminte c\u0103 fiecare dintre noi, c\u00e2ndva, a tr\u0103it povestea mirific\u0103 a iubirii celor doi, Romeo \u015fi Julieta!\u201d (Alexandru Radu Petrescu)<\/p>\n

\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a011 mai, de la ora 18.00 – Centenar: Lansare de carte \u201eRegina Maria\u201d la Ateneul… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":34369,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,9438,1764,40,10650,10307,3108,727],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34368"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=34368"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34368\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":34370,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/34368\/revisions\/34370"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/34369"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=34368"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=34368"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=34368"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}