{"id":36012,"date":"2018-08-01T14:44:08","date_gmt":"2018-08-01T11:44:08","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=36012"},"modified":"2018-08-01T14:44:08","modified_gmt":"2018-08-01T11:44:08","slug":"nanoparticule-create-la-uaic-pentru-a-lupta-cu-poluantii-periculosi-din-ape","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=36012","title":{"rendered":"Nanoparticule create la UAIC pentru a lupta cu poluan\u021bii periculo\u0219i din ape"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen ultimii ani, un grup de cercet\u0103tori de la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (UAIC) Ia\u015fi \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat un loc important \u00een mediul \u0219tiin\u021bific interna\u021bional prin solu\u021bii inovative \u0219i ecologice privind epurarea apelor uzate. Pentru a ataca substan\u021bele chimice periculoase ce rezist\u0103 la tratamente conven\u021bionale ale apelor reziduale, Mariana Neam\u021bu \u0219i grupul s\u0103u au sintetizat \u00een laborator o serie de materiale, at\u00e2t de mici \u00eenc\u00e2t nu pot fi v\u0103zute nici cu un microscop obi\u0219nuit. Introduse \u00een apele uzate, acestea func\u021bioneaz\u0103 ca un catalizator \u0219i produc un lan\u021b de reac\u021bii ce se \u00eencheie cu descompunerea complet\u0103 a substan\u021belor d\u0103un\u0103toare. La final, materialele pot fi recuperate cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u0219i refolosite cu succes. Apele uzate sunt pline de poluan\u021bi. Ele trec, \u00een mod obligatoriu, prin sta\u021bii de epurare a apei, unde ace\u0219tia sunt elimina\u021bi prin mai multe etape \u0219i prin mai multe metode de tratament. \u00cens\u0103, o parte dintre compu\u0219ii toxici sunt rezisten\u021bi la procedeele obi\u0219nuite \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00een ap\u0103. Chiar dac\u0103 sunt \u00een concentra\u021bii mici, acei poluan\u021bi sunt periculo\u0219i pentru s\u0103n\u0103tatea oamenilor. De exemplu, o substan\u021b\u0103 prezent\u0103 \u00een ape, rezultat\u0103 din produsele din plastic – Bisfenol A sau BPA -, afecteaz\u0103 direct sistemul endocrin, cre\u0219te riscul de cancer, diabet, accelereaz\u0103 pubertatea feminin\u0103, precum cre\u0219terea dezechilibrat\u0103 a propor\u021biei genului feminin \u00een speciile acvatice. Bisfenolul A este nereactiv la procedeele chimice clasice din sta\u021biile de tratament, astfel \u00eenc\u00e2t pentru eliminarea lui, sunt necesare procedee sofisticate \u0219i costisitoare.\u00a0 \u201eBisfenolul A este unul dintre inamicii cei mai de temut ai s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii publice \u0219i extrem de greu de \u00eenl\u0103turat din ape. De c\u00e2\u021biva ani, c\u0103ut\u0103m solu\u021bii mai ieftine, mai ecologice \u0219i mai u\u0219or de produs dec\u00e2t procedeele actuale\u201d, explic\u0103 Mariana Neam\u021bu, coordonatoarea colectivului de \u0218tiin\u021bele Mediului din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar\u0103 \u2013 domeniul \u0218tiin\u021be al Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d. \u201eCercetarea se concentreaz\u0103 pe catalizatori care s\u0103 faciliteze reac\u021bii de generare a speciilor reactive ale oxigenului, s\u0103 fie prieteno\u0219i cu mediul, u\u0219or de recuperat \u0219i chiar reutilizabili.\u201d Procedeul de tratare a apei realizat \u00een laborator func\u021bioneaz\u0103 dup\u0103 urm\u0103torul principiu: sunt crea\u021bi supor\u021bi magnetici de dimensiuni nano; supor\u021bii sunt \u00eenveli\u021bi cu un strat care \u00eempiedic\u0103 oxidarea \u0219i aglomerarea lor, pe care se fixeaz\u0103 o substan\u021b\u0103 activ\u0103, al c\u0103rei rol este s\u0103 produc\u0103 anumite reac\u021bii chimice \u00een ap\u0103; particulele sunt introduse \u00een apa contaminat\u0103; se supun radia\u021biei ultraviolete, iar radicalii reactivi rezulta\u021bi \u00een reac\u021biile chimice devin at\u00e2t de \u201e\u00eenfometa\u021bi\u201d \u00eenc\u00e2t atac\u0103 poluantul; \u00een 15-60 de minute, poluantul este distrus aproape complet; dup\u0103 \u00eencheierea reac\u021biei, nano-particulele magnetice sunt recuperate cu u\u0219urin\u021b\u0103 din ap\u0103, apoi refolosite la o urm\u0103toare reac\u021bie, cu o eficien\u021b\u0103 suficient de mare. \u201eFaptul c\u0103 ace\u0219ti catalizatori vor putea fi refolosi\u021bi \u0219i c\u0103 nu produc daune mediului este un mare c\u00e2\u0219tig \u00een procedeul nostru. \u00cen cur\u00e2nd, mai ales sub presiunea reglement\u0103rilor de mediu, industriile vor fi obligate s\u0103 caute astfel de solu\u021bii sustenabile, ieftine \u0219i ecologice, pentru a trata suplimentar apele uzate\u201d, anticipeaz\u0103 Mariana Neam\u021bu. BPA nu este singurul poluant pe care cercet\u0103torii UAIC l-au avut \u00een vedere. \u00cen ultimii ani, colectivul de \u0218tiin\u021bele Mediului a g\u00e2ndit \u0219i testat solu\u021bii pentru coloran\u021bi folosi\u021bi \u00een industria textil\u0103 \u0219i filtrele UV din cremele de protec\u021bie solar\u0103 sau alte produse cosmetice.\u00a0Ultimele studii, publicate \u00een Applied Catalysis B: Environmental, respectiv Scientific Reports (Nature Publishing), s-au concentrat asupra dou\u0103 procedee diferite pentru producerea aceluia\u0219i efect – degradarea Bisfenolului A.\u00a0\u00centr-un procedeu, cercet\u0103torii au fixat pe acele particule magnetice un nanomaterial \u0219i un compus bazat pe fier. \u00cen cel de-al doilea, dovedit superior ca eficien\u021b\u0103, au folosit un tip de porferin\u0103. Cele mai cunoscute tipuri de porferin\u0103 sunt clorofila \u0219i hemul, cel din urm\u0103 f\u0103c\u00e2nd parte din compozi\u021bia s\u00e2ngelui. Substan\u021bele fixate pe suport au ca scop ca, atunci c\u00e2nd sunt \u00een ap\u0103, sub influen\u021ba razelor ultraviolete, s\u0103 produc\u0103 un tip de specii reactive ale oxigenului, care poate s\u0103 reac\u021bioneze cu acele substan\u021be poluante. Ambele procedee au necesitat colaborarea \u00eentr-o echip\u0103 interdisciplinar\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103. \u201eIdeea studiul ne apar\u021bine nou\u0103. Catalizatorii au fost sintetiza\u021bi \u00een\u00a0 laboratorul nostru, iar \u00een Germania au fost par\u021bial caracteriza\u021bi, utiliz\u00e2nd diverse instrumente de laborator performante. Am colaborat cu Universitatea Humboldt din Berlin \u0219i Bundesanstalt f\u00fcr Materialforschung- und pr\u00fcfung, unde materialul a fost par\u021bial caracterizat morfologic \u0219i unde au fost identificate speciile reactive ale oxigenul generate de c\u0103tre materialele sintetizate de noi. Cinetica de reac\u021bie \u00een diverse condi\u021bii a fost studiat\u0103 de c\u0103tre noi at\u00e2t la Ia\u0219i c\u00e2t \u0219i la Berlin, \u00een timpul unor stagii de cercetare. Pentru testele de cito-toxicitate, care urm\u0103resc s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 nu cumva BPA se descompune \u00een substan\u021be periculoase, am colaborat \u0219i cu Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie din Ia\u0219i. \u201dDe\u0219i ace\u0219ti catalizatori nu sunt aplica\u021bi \u00eenc\u0103 industrial, companiile \u0219i comunit\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103 con\u0219tientizeze necesitatea unor procedee suplimentare de tratare a apelor reziduale. O aten\u021bie deosebit\u0103 este acordat\u0103 substan\u021belor reziduale generate de poluarea cu plastic, mai ales c\u0103 \u00een Oceanul Pacific exist\u0103 acum o insul\u0103 de gunoi de plastic de trei ori mai mare dec\u00e2t suprafa\u021ba Fran\u021bei. \u00cen prezent, solu\u021biile sunt scumpe \u0219i folosite pe o scar\u0103 restr\u00e2ns\u0103 – apele pot fi tratate cu ozon sau pot fi folosi\u021bi catalizatori ce au la baz\u0103 argintul, aurul sau platina. Cerin\u021ba pentru tratamente mai convenabile \u0219i mai prietenoase cu mediul este mare, iar solu\u021bia c\u00e2\u0219tig\u0103toare s-ar putea g\u0103si chiar la Ia\u0219i.\u00a0Colectivul de \u0218tiin\u021bele Mediului din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar\u0103 – domeniul \u0218tiin\u021be este alc\u0103tuit din: CS I dr. Mariana Neam\u0163u, CS III dr. Claudia N\u0103dejde \u0219i CS dr. Loredana \u0162epes.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen ultimii ani, un grup de cercet\u0103tori de la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (UAIC) Ia\u015fi… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":36013,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,41],"tags":[74,3125,40,11038,11039,11040,6648],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36012"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=36012"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36012\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":36014,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/36012\/revisions\/36014"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/36013"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=36012"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=36012"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=36012"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}