{"id":37782,"date":"2018-11-13T19:10:51","date_gmt":"2018-11-13T17:10:51","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=37782"},"modified":"2018-11-14T09:12:48","modified_gmt":"2018-11-14T07:12:48","slug":"conferinta-internationala-romania-de-la-marea-unire-la-integrarea-europeana-la-uaic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=37782","title":{"rendered":"Conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u201eRom\u00e2nia \u2013 de la Marea Unire la Integrarea European\u0103\u201d, la UAIC"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Departamentul \u0218tiin\u021be Politice, Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Studii Europene, al\u0103turi de Departamentul de Cercetare din cadrul Facult\u0103\u021bii de Filosofie \u0219i \u0218tiin\u021be Social-Politice a Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (UAIC) din Ia\u0219i, organizeaz\u0103 \u00een perioada 14-15 noiembrie Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 de \u0219tiin\u021be politice \u2013 \u201eRom\u00e2nia \u2013 de la Marea Unire la Integrarea European\u0103\u201d. Deschiderea evenimentului va avea loc miercuri, 14 noiembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10.00, \u00een Sala Senatului a Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i, \u00een prezen\u021ba prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, ordonator de credite al UAIC, \u0219i a altor invita\u021bi. \u00cen cadrul evenimentului, keynote speakers vor fi profesorii de \u0219tiin\u021be politice Radu Carp (Universitatea Bucure\u0219ti), Ioan Stanomir (Universitatea Bucure\u0219ti) \u0219i Daniel \u015eandru (Universitatea \u201ePetre Andrei\u201d din Ia\u0219i, coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Prim\u0103riei Municipiului Ia\u0219i). Tema prelegerii inaugurale care va deschide conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 este – \u201eRom\u00e2nia la centenar. Reflec\u021bii despre trecut \u0219i viitor\u201d. Prelegerea va avea loc miercuri, 14 noiembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 10.30, \u00een Sala Senatului. Ulterior, \u00eencep\u00e2nd cu ora 12:00, conferin\u021ba se va desf\u0103\u0219ura pe paneluri tematice paralele. Conferin\u021ba interna\u021bional\u0103 va reuni aproape 40 de cadre didactice universitare, cercet\u0103tori, speciali\u0219ti \u00een diverse domenii, doctoranzi, masteranzi \u0219i studen\u021bi. La eveniment vor participa membri ai comunit\u0103\u021bii academice din Rom\u00e2nia, Republica Moldova \u0219i Ucraina. \u201eCele zece paneluri vor problematiza situa\u021bii de larg interes din Rom\u00e2nia, Republica Moldova, Ucraina, bazinul M\u0103rii Negre \u0219i Uniunea European\u0103. De asemenea, temele \u0219i lucr\u0103rile din cadrul conferin\u021bei pun \u00een discu\u021bie rolul UE ca actor regional,\u00a0 op\u021biunea european\u0103 dincolo de Prut, geopolitica \u0219i securitatea frontierelor europene estice, chestiuni de administra\u021bie public\u0103, comunicare, istorie recent\u0103 etc. De asemenea, lucr\u0103rile conferin\u021bei problematizeaz\u0103 aspecte legate de dimensiunea politic\u0103 sau economic\u0103 a Rom\u00e2niei interbelice, a rela\u021biilor interna\u021bionale din ultimul secol \u0219i despre modul \u00een care Rom\u00e2nia r\u0103spunde ast\u0103zi, la o sut\u0103 de ani de la Marea Unire, a\u0219tept\u0103rilor \u0219i op\u021biunilor cet\u0103\u021benilor s\u0103i\u201d, precizeaz\u0103 organizatorii, \u00eentr-un comunicat de pres\u0103. Conferin\u021ba are \u00een centrul s\u0103u ideea potrivit c\u0103reia, \u00een contextul anivers\u0103rii Marii Uniri, se impune o analiz\u0103 a contextului care a creat condi\u021biile pentru realizarea unui demers de asemenea magnitudine, eviden\u021biind at\u00e2t specificul punctelor de vedere exprimate de diversele provincii istorice c\u00e2t, mai ales, aduc\u00e2nd \u00een prim plan elementele de convergen\u021b\u0103 care au cristalizat statul unitar Rom\u00e2nia. De asemenea, \u00eentr-o perspectiv\u0103 subiacent\u0103 vor fi analizate principalele orient\u0103ri politice responsabile de acest eveniment precum \u0219i mecanismele prin intermediul c\u0103rora a fost posibil\u0103 formularea \u0219i realizarea unui asemenea obiectiv na\u021bional. \u201eAceast\u0103 perspectiv\u0103 istorico-analitic\u0103 va fi completat\u0103 cu modul \u00een care Rom\u00e2nia se pozi\u021bioneaz\u0103 \u0219i reac\u021bioneaz\u0103 din pozi\u021bia actual\u0103, de stat membru al Uniunii Europene \u00een raport cu vecin\u0103tatea estic\u0103 a acesteia. Un atare demers este necesar nu doar pentru a sublinia provoc\u0103rile pe care pozi\u021bionarea geografic\u0103 a Rom\u00e2niei le genereaz\u0103 c\u00e2t, mai cur\u00e2nd, de a identifica o serie de avantaje geopolitice \u0219i geostrategice pe care Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 le utilizeze pentru a-\u0219i formula obiectivele de politic\u0103 extern\u0103 la 100 de ani de la Marea Unire. Astfel, vecin\u0103tatea cu spa\u021biul ex-sovietic precum \u0219i rela\u021biile preferen\u021biale cu Republica Moldova pot deveni aspecte extrem de importante at\u00e2t pentru modelarea politicii externe a Rom\u00e2niei, \u00een \u00eencercarea de a defini un nou proiect de \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru posibile \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri ale politicilor \u0219i p\u00e2rghiilor comunitare care gestioneaz\u0103 vecin\u0103tatea oriental\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care Uniunea European\u0103 (UE) este interesat\u0103 \u00een stabilitatea, buna guvernare \u015fi dezvoltarea economic\u0103 de-a lungul grani\u021belor sale estice. Altfel, conferin\u021ba va urm\u0103ri, fructific\u00e2nd experien\u021ba istoric\u0103, s\u0103 identifice cum poate \u0219i trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 Rom\u00e2nia provoc\u0103rilor contemporane din pozi\u021bia de vecin\u0103tate estic\u0103 a Uniunii Europene \u2013 identificarea principalelor mecanisme politice \u0219i diplomatice prin intermediul c\u0103rora Rom\u00e2nia poate s\u0103 reprezinte un actor activ \u00een raport cu Federa\u021bia Rus\u0103 dar \u0219i cu statele foste republici sovietice\u201d, se mai arat\u0103 \u00een comunicat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Departamentul \u0218tiin\u021be Politice, Rela\u021bii Interna\u021bionale \u0219i Studii Europene, al\u0103turi de Departamentul de Cercetare din cadrul… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":24761,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12,41],"tags":[74,8870,227,40,9264,1977],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37782"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=37782"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37782\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":37783,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/37782\/revisions\/37783"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24761"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=37782"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=37782"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=37782"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}