{"id":39133,"date":"2019-01-29T17:28:46","date_gmt":"2019-01-29T15:28:46","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=39133"},"modified":"2019-01-30T07:33:58","modified_gmt":"2019-01-30T05:33:58","slug":"catalin-platon-presedintele-romfish-este-nevoie-de-un-plan-de-management-al-populatiei-de-cormorani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=39133","title":{"rendered":"C\u0103t\u0103lin Platon, pre\u015fedintele ROMFISH: Este nevoie de un plan de management al popula\u0163iei de cormorani"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

De mai bine de dou\u0103 decenii, piscicultura rom\u00e2neasc\u0103 este amenin\u0163at\u0103 de cre\u015fterea popula\u0163iilor de cormorani, pas\u0103re care se hr\u0103ne\u015fte exclusiv cu pe\u015fte \u015fi care este protejat\u0103 de legisla\u0163ia european\u0103 \u00een virtutea faptului c\u0103 migreaz\u0103. De\u015fi reglement\u0103rile europene stabilesc protec\u0163ia p\u00e2n\u0103 la\u00a0\u201cun nivel care s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 condi\u021biile ecologice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale, \u021bin\u00e2nd seama \u00een acela\u0219i timp de condi\u021biile economice \u0219i de recreere sau pentru a adapta popula\u021bia acestor specii la nivelul respectiv\u201d, nimeni nu a reu\u015fit s\u0103 spun\u0103 p\u00e2n\u0103 acum care este acest nivel. Astfel, pornind de la o popula\u0163ie de circa 5.000 de exemplare \u00een anii \u201960, \u00een prezent avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare, dintre care 100.000 numai \u00een Rom\u00e2nia. Cormoranul consum\u0103 zilnic p\u00e2n\u0103 la un kilogram de pe\u015fte, uneori dintr-o singur\u0103 \u00eenghi\u0163itur\u0103. De obicei sunt organiza\u0163i \u00een grupuri de 200 \u2013 1000 de exemplare, care viziteaz\u0103 zilnic fermele piscicole aflate la distan\u0163e de p\u00e2n\u0103 la 50 de kilometri de locul de cuib\u0103rire sau de ad\u0103post. \u201cAsta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 zilnic, un fermier piscicol pierde \u00eentre 200 \u015fi 1000 de kilograme de pe\u015fte. \u00cen Rom\u00e2nia exist\u0103 inventariat\u0103 o popula\u0163ie de circa 80.000 \u2013 120.000 de cormorani, care stau circa 210 de zile dintr-un an \u00een preajma amenaj\u0103rilor piscicole. Asta \u00eenseamn\u0103 circa 21.000 de tone de pe\u015fte anual pierdute, doar din cauza cormoranilor de c\u0103tre fermierii piscicoli, adic\u0103 2\/3 din produc\u0163ie. \u015ei, \u00een timp ce pentru agricultur\u0103 se primesc 250 EUR\/ha pentru a las\u0103 10% din recolt\u0103 pe c\u00e2mp pentru hrana pas\u0103rilor, \u00een piscicultur\u0103, pentru a l\u0103sa 66% din recolt\u0103 pentru hrana p\u0103s\u0103rilor nu se prime\u015fte nimic. Mai mult, problema cormoranilor \u015fi a pagubelor pe care le produc pisciculturii \u015fi stocurilor de pe\u015fte din ape interioare \u015fi m\u0103ri nu este o problem\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ci este una european\u0103\u201d, a declarat C\u0103t\u0103lin Platon, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Na\u0163ionale a Produc\u0103torilor din Pesc\u0103rie ROMFISH, \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 care a avut loc la Ia\u015fi. Acesta a precizat c\u0103 Rom\u00e2nia de\u0163ine 25% din suprafa\u0163a amenajat\u0103 pentru piscicultur\u0103 din Uniunea European\u0103, \u015fi, de\u015fi \u00een 1988 producea 55.000 de tone de pe\u015fte de consum doar \u00een piscicultur\u0103, \u00een prezent, produc\u0163ia intern\u0103 a Rom\u00e2niei este de 12.500 de tone de pe\u015fte \u00een piscicultur\u0103, 3.500 de tone din pescuit comercial \u00een apele interioare \u015fi 8.000 de tone din pescuitul la Marea Neagr\u0103 dintre care 7.500 de tone sunt Rapana \u015fi doar 500 tone de pe\u015fte. \u201cTipul de piscicultur\u0103 practicat \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi \u00een general \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est, este cel tradi\u0163ional, \u00een amenaj\u0103ri piscicole de p\u0103m\u00e2nt, care furnizeaz\u0103 servicii de mediu societ\u0103\u0163ii \u2013 men\u0163inerea zonelor umede, reglarea hidrologic\u0103 a p\u00e2nzelor freatice, generarea de habitate specifice pentru specii de plante \u015fi animale, locuri de ad\u0103post, reproducere \u015fi cuib\u0103rire, locuri de hran\u0103, men\u0163inerea peisajelor \u015fi p\u0103strarea valorilor culturale. \u00cen acest context, de\u015fi prevederile art. 2 din Directiva 79\/409\/CEE (\u015fi, ulterior, din Directiva 2009\/147\/EC)\u00a0 precizeaz\u0103 c\u0103: \u201estatele membre iau m\u0103surile necesare pentru a men\u021bine popula\u021bia speciilor men\u021bionate la articolul 1 (n.a. \u201atuturor speciilor de p\u0103s\u0103ri care se g\u0103sesc \u00een stare s\u0103lbatic\u0103 pe teritoriul european al statelor membre\u2019) la un nivel care s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 condi\u021biile ecologice, \u0219tiin\u021bifice \u0219i culturale, \u021bin\u00e2nd seama \u00een acela\u0219i timp de condi\u021biile economice \u0219i de recreere sau pentru a adapta popula\u021bia acestor specii la nivelul respectiv\u201d, pe fondul distrugerii zonelor naturale de hr\u0103nire \u015fi cuib\u0103rire din habitatele naturale, efectivele speciilor de p\u0103s\u0103ri au crescut necontrolat f\u0103r\u0103 s\u0103 se cunoasc\u0103 nivelul care s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cele trei condi\u0163ii precizate \u015fi f\u0103r\u0103 a \u0163ine cont de condi\u0163iile socio economice.\u00a0 Reducerea accesului la zonele tradi\u0163ionale de hr\u0103nire din habitatele naturale, cre\u015fterea efectivelor popula\u0163iilor unor specii, mai ales al celor ihtiofage, schimb\u0103rile climatice survenite \u00een ultimele decenii au f\u0103cut ca specii de p\u0103s\u0103ri inexistente sau slab reprezentate \u00een amenaj\u0103rile piscicole din Rom\u00e2nia s\u0103 devin\u0103 o adev\u0103rat\u0103 amenin\u0163are pentru viabilitatea economic\u0103 a activit\u0103\u0163ii de piscicultur\u0103 (ex. apari\u0163ia semnificativ\u0103 a comoranilor \u00een zona interioar\u0103 a Rom\u00e2niei este semnalat\u0103 de circa 20 \u2013 25 de ani, apari\u0163ia semnificativ\u0103 a pelicanilor \u00een zona interioar\u0103 a Rom\u00e2niei este semnalat\u0103 de circa 10 ani cu cre\u015fteri importante anuale ale efectivelor)\u201d, a men\u0163ionat C\u0103t\u0103lin Platon. La nivel interna\u021bional, cazul cormoranilor a fost discutat \u00eenc\u0103 din 1994, la reuniunea Comitetului \u0219tiin\u021bific al Conven\u021biei de la Bonn,\u00a0c\u00e2nd a fost f\u0103cut\u0103 recomandarea de a se elabora un plan de administrare a efectivelor de cormorani, care nu s-a concretizat \u00eens\u0103 \u00een nicio m\u0103sur\u0103 aplicabil\u0103, nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u201cDeoarece cormoranul, ca pas\u0103re de mari dimensiuni cu durat\u0103 mare de via\u021b\u0103, \u00eencepe s\u0103 se reproduc\u0103 abia pe la 3-5 ani, popula\u021bia total\u0103 din Europa se cifreaz\u0103 probabil la (cel pu\u021bin) 1,7\u00a0\u2013\u00a01,8 milioane de p\u0103s\u0103ri. Aceste p\u0103s\u0103ri fac s\u0103 dispar\u0103 anual peste 300\u00a0000 de tone de pe\u0219te din apele europene. \u00cen multe state membre, cantitatea de pe\u0219te consumat\u0103 de cormorani este de mai multe ori mai mare dec\u00e2t produc\u021bia ob\u021binut\u0103 de pescuitul profesionist din apele interioare \u0219i din cresc\u0103toriile de pe\u0219te de consum. De exemplu, 300\u00a0000 de tone \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t produc\u021bia piscicol\u0103 din acvacultur\u0103 din Fran\u021ba, Spania, Italia, Germania, Ungaria, Rom\u00e2nia \u0219i Republica Ceh\u0103 \u00eempreun\u0103\u201d, a explicat pre\u015feditnele ROMFISH. \u201cEstimarea noastr\u0103, bazat\u0103 pe datele din amenaj\u0103rile piscicole din Rom\u00e2nia este c\u0103, anual, 140.000 de cormorani viziteaz\u0103 210 zile pe an fermele. La un consum zilnic de 1 kg de pe\u015fte pentru fiecare exemplar, rezult\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, doar cormoranii consum\u0103 20.000 tone de pe\u015fte. Partea cea mai important\u0103 a pierderilor pe care le \u00eenregistreaz\u0103 fermierii piscicoli este alc\u0103tuit\u0103 din materialul de populare \u00een v\u00e2rst\u0103 de un an \u015fi de doi ani. Pepinierele piscicole \u00eenregistreaz\u0103 pierderi constante de 60 \u2013 80% din materialul de populare, ceea ce constituie o pierdere important\u0103 pentru produc\u0163ia de pe\u015fte de consum. Distrugerea pepinierelor nu are efecte doar asupra pe\u015ftelui de consum obi\u015fnuit, dar \u015fi asupra unor specii de pe\u015fti care fac obiectul m\u0103surilor de protec\u0163ie special\u201d, a mai precizat C\u0103t\u0103lin Platon. Acesta a subliniat c\u0103 sistemul de compensa\u0163ii acordat fermierilor nu va putea acoperi paguba real\u0103 a fermierilor piscicoli, \u00eens\u0103 coroborat cu un plan de management al popula\u0163iei de cormorani va \u00eencuraja fermierii s\u0103 men\u0163in\u0103 mo\u015ftenirea valorii patrimoniale a peisajului. \u201cDin aceste motive, consider\u0103m interven\u0163ia ministrului agriculturii Petre Daea ca exprim\u00e2nd nu doar pozi\u0163ia produc\u0103torilor din piscicultur\u0103 din Rom\u00e2nia, dar \u015fi pe cea a fermierilor piscicoli din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, \u00eempreun\u0103 cu care au existat consult\u0103ri anterioare \u015fi al\u0103turi de care Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 un viitor acestei activit\u0103\u0163i vechi de 5000 de ani, cu un rol hot\u0103r\u00e2tor \u00een men\u0163inerea biodiversit\u0103\u0163ii \u015fi \u00een salvarea stocurilor de pe\u015fte din mediul natural\u201d, a spus, \u00een \u00eencheiere, pre\u015fedintele ROMFISH.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De mai bine de dou\u0103 decenii, piscicultura rom\u00e2neasc\u0103 este amenin\u0163at\u0103 de cre\u015fterea popula\u0163iilor de cormorani,… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":39134,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,41],"tags":[74,11748,11750,269,40,11749,3137],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39133"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=39133"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39133\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":39135,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/39133\/revisions\/39135"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/39134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=39133"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=39133"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=39133"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}