![\"\"](\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/Vizual-Vioara-lui-Enescu-275x390.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei, toate cele patru viori care i-au apar\u021binut violonistului \u0219i compozitorului George Enescu (care se g\u0103sesc \u00een patrimoniul Muzeului Na\u021bional \u201dGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti \u015fi sunt instrumente clasate \u00een categoria Tezaur) <\/strong>se vor afla \u00eempreun\u0103 pe aceea\u0219i scen\u0103, \u00een noiembrie 2024, <\/strong>\u00eentr-un turneu na\u0163ional<\/strong>.<\/p>\n Cei patru violoni\u0219ti care vor c\u00e2nta la cele patru instrumente sunt Gabriel Croitoru<\/strong>, pe vioara Guarneri del Ges\u00f9 \u201eCatedrala\u201d<\/em> din 1731<\/strong> \u2013 instrument la care c\u00e2nt\u0103 din 2008, realiz\u00e2nd p\u00e2n\u0103 acum nu mai pu\u0163in de 12 turnee na\u0163ionale pentru promovarea acesteia din anul 2012 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, cel din 2024 fiind al 13-lea, Simina Croitoru<\/strong>, pe vioara Paul Kaul <\/em>din 1931<\/strong>, Paul R\u0103ducanu<\/strong>, pe vioara Paul Kaul <\/em>din 1930<\/strong> \u0219i Mircea Dumitrescu<\/strong> pe o vioar\u0103 Fr\u00e8res Pierre \u015fi Hippolyte Silvestre<\/strong> din 1835<\/strong>.<\/p>\n Al\u0103turi de cei patru violoni\u0219ti, pe scen\u0103 va fi \u0219i pianistul Horia Mihail, \u00eempreun\u0103 cu care violonistul Gabriel Croitoru a \u00eenceput \u00een anul 2012 Turneul Na\u021bional \u201dVioara lui Enescu\u201d.<\/strong><\/p>\n Cu o istorie de mai bine de un deceniu<\/strong>, turneul va avea loc \u00een noiembrie 2024<\/strong> \u00een mai multe ora\u015fe din \u0163ar\u0103, precum Ia\u015fi, Bucure\u015fti, Gala\u0163i, Deva, Bistri\u0163a, Bra\u0219ov<\/strong>, oferind publicului posibilitatea de a se bucura de sunetele \u0219i emo\u021biile pe care aceste instrumente le-au purtat de-a lungul timpului.<\/p>\n Turneul \u201eVioara lui Enescu\u201d<\/strong> urmeaz\u0103 a-i \u00eenc\u00e2nta \u015fi pe rom\u00e2nii din diaspora \u00een luna decembrie.<\/p>\n Istoria c\u0103l\u0103toriilor viorii lui Enescu, din 2012 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, toate realizate \u00eempreun\u0103 cu pianistul Horia Mihail, este deosebit de divers\u0103: vioara lui Enescu a ajuns \u00een c\u0103mine culturale din sate aflate \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate col\u0163uri ale Rom\u00e2niei, unde sunetul Marii Muzici nu ajunsese niciodat\u0103, \u00een s\u0103li de sport din licee \u00een care veneau copii curio\u015fi s\u0103 vad\u0103 \u0219i s\u0103 aud\u0103 cum sun\u0103 o vioar\u0103 celebr\u0103 acolo unde ei alearg\u0103 la ora de educa\u0163ie fizic\u0103, \u00een ora\u0219e mari \u0219i mici ale \u0163\u0103rii dar \u015fi la Sala Radio din Bucure\u0219ti sau \u00een marile s\u0103li de concerte din Beijing, Londra, Spania, Portugalia.<\/p>\n \u00cen turneul din acest an, toate cele patru viori ale lui George Enescu vor c\u0103l\u0103tori prin \u021bar\u0103. Muzeul Na\u0163ional “George Enescu”<\/strong> este depozitarul celor patru viori<\/strong> care au r\u0103sunat sub arcu\u015ful maestrului George Enescu, donate statului rom\u00e2n de c\u0103tre so\u0163ia muzicianului, Maria Cantacuzino Enescu, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area muzeului, \u00een 1956.<\/p>\n Aceste comori au acum o valoare inestimabil\u0103 nu numai prin calitatea lor de excep\u021bie dar \u0219i prin memoria artei violonistice a marelui interpret rom\u00e2n, impregnat\u0103 \u00een istoria lor. Turneul reprezint\u0103 astfel o \u0219ans\u0103 unic\u0103 pentru cei care vor veni la concerte de a vedea \u0219i asculta aceste instrumente \u00eenc\u0103rcate de valoare \u0219i memorie istoric\u0103.<\/p>\n Detalii g\u0103si\u021bi pe www.vioaraluienescu.ro<\/strong><\/a><\/p>\n PROGRAM MUZICAL \u201eVIOARA LUI ENESCU\u201d 2024<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Pugnani-Kreisler – Preludiu \u0219i Allegro<\/em> \n Solist: Gabriel Croitoru<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n \nFr. Kreisler – Liebesleid<\/em> \n Solist: Paul R\u0103ducanu<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <\/em><\/p>\n \nFr. Kreisler – Liebesfreud <\/em> \n Solist: <\/em>Mircea Dumitrescu<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \n Solist: <\/em>Simina Croitoru<\/strong><\/p>\n Ch. Dancla – Ah! vous dirai-je, maman!<\/em> \u00a0<\/em><\/p>\n Solisti: <\/em>Gabriel Croitoru, Simina Croitoru, Paul R\u0103ducanu, Mircea Dumitrescu<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n La pian<\/strong>: Horia Mihail<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n ITINERAR \u201eVIOARA LUI ENESCU\u201d 2024<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n 12 noiembrie \u2013 Ia\u015fi, Palatul Culturii<\/p>\n 14 noiembrie \u2013 Gala\u0163i, Teatrul Na\u0163ional de Oper\u0103 \u015fi Operet\u0103 \u201cNae Leonard\u201d, \u00een Festivalul International Leonard – edi\u0163ia a 20-a<\/p>\n 18 noiembrie \u2013 Bucure\u015fti, Ateneul Rom\u00e2n<\/p>\n 27 noiembrie \u2013 Bra\u015fov, Sala Patria<\/p>\n 28 noiembrie \u2013 Deva, Sala Pro Arte<\/p>\n 29 noiembrie \u2013 Bistri\u0163a, Sinagoga<\/p>\n 4 decembrie \u2013 Bologna, Hotel I Portici<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Produc\u0103tor<\/strong>: Pro Contemporania<\/p>\n Partener de tradi\u0163ie<\/strong>: JTI<\/p>\n Partener<\/strong>: Muzeul Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d<\/p>\n Coproduc\u0103tor: <\/strong>Radio Rom\u00e2nia<\/p>\n Partener: <\/strong>The Culture Club<\/p>\n Coproducatori<\/strong>: Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Regional<\/p>\n Parteneri culturali na\u0163ionali<\/strong>: Institutul Cultural Rom\u00e2n, Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti, Centrul Na\u0163ional de Art\u0103 Tinerimea Rom\u00e2n\u0103<\/p>\n Parteneri media:<\/strong> Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u0163i, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Muzical, Radio Rom\u00e2nia Regional, Mediatrust, Rom\u00e2nia TV, Liternet, Agen\u021bia de carte, Ziarul Metropolis, RFI Rom\u00e2nia, Cronicari digitali, www.demilioane.ro<\/a>, Ordinea Zilei.<\/p>\n Parteneri culturali \u015fi organizatori locali: <\/strong>Consiliul jude\u0163ean Vrancea, Teatrul Na\u0163ional de Oper\u0103 \u015fi Operet\u0103 \u201cNae Leonard\u201d, Centrul Cultural Dr\u0103gan Muntean Deva, Prim\u0103ria Municipiului Deva, Colegiul Na\u021bional Decebal din Deva, Asocia\u0163ia Dobondi Art, Prim\u0103ria Municipiului Bistri\u0163a, Centrul cultural George Co\u015fbuc din Bistri\u0163a, Palatul Culturii din Bistri\u0163a, Filarmonica din Bra\u015fov, Ateneul Na\u0163ional din Ia\u015fi, Palatul Culturii din Ia\u015fi, Asocia\u0163ia pentru comunicare, transparen\u0163\u0103 \u015fi art\u0103 ACTA, Asocia\u0163ia cultural\u0103 Culture Joy, Filarmonica George Enescu din Bucure\u015fti, Asocia\u021bia pentru comunicare, transparen\u021b\u0103 \u0219i art\u0103<\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n POVESTEA CELOR PATRU VIORI Vioara Joseph Guarnieri \u2013 \u201eCatedrala\u201d din 1731, dou\u0103 viori Paul Kaul din anii 1930 \u0219i 1931 \u0219i o vioar\u0103 Fr\u00e8res Silvestre, Pierre \u0219i Hippolyte din 1835 <\/strong>care i-au apar\u021binut marelui artist rom\u00e2n sunt clasate la categoria \u201dTezaur\u201d. Instrumentele, atinse de magia unuia dintre cei mai \u00eensemna\u0163i interpre\u021bi ai secolului XX, suscit\u0103 \u00een continuare un interes special.<\/p>\n George Enescu a fost posesorul unei viori Stradivari<\/em> (cel mai str\u0103lucit \u0219i mai scump constructor de viori din lume) dar a preferat un instrument Guarneri del Ges\u00f9 <\/em>din 1731<\/strong>, despre care afirma: \u201en-are poate o putere cov\u00e2r\u015fitoare, \u00een schimb are o ml\u0103diere extraordinar\u0103 care are darul s\u0103 m\u0103 \u00eenc\u0103lzeasc\u0103. Scoate vioara mea vibra\u0163iuni cari corespund de minune st\u0103rilor mele suflete\u015fti<\/em>.(…) Stradivarius l-a\u015f putea compara cu o sopran\u0103 lejer\u0103, iar Guarnerius cu o mezzosopran\u0103 dramatic\u0103<\/em>\u201d (Rampa, 26 oct. 1931). Denumit\u0103 \u201eCatedrala\u201d, vioara Guarnerius este cea mai valoroas\u0103. Fabricat\u0103 \u00een anul 1731 de Giuseppe Guarneri (1698-1744), cunoscut \u015fi sub numele del Ges\u00f9, unul dintre cei mai \u00eensemna\u0163i lutieri cremonezi, vioara poart\u0103 inscrip\u0163ia celebrului ei f\u0103uritor: Guarnerius fecit \/ Cremonae anno 1731(?) \u2013 IHS<\/em>.<\/p>\n Dup\u0103 1930, la Paris, Enescu \u00eel cunoa\u015fte pe Paul Kaul (1875-1951), celebru lutier francez care \u00eei confec\u0163ioneaz\u0103 o vioar\u0103, admirabil\u0103 din punct de vedere al sunetului, dar \u015fi al construc\u0163iei.<\/strong> Maestrul este foarte mul\u0163umit, afirm\u00e2nd: \u201ee ceva mai mare \u015fi mai u\u015foar\u0103 pentru for\u0163a mea\u201d. \u00cen colec\u0163ia muzeului exist\u0103 dou\u0103 asemenea instrumente, dintre care unul a fost creat special pentru George Enescu, purt\u00e2nd inscrip\u0163ia Paul Kaul, Paris, AN 1931. Georges Enesco. Mod\u00e8le que j\u2019ai cr\u00e9\u00e9 sp\u00e9cialement pour Georges Enesco grand artiste<\/em>.<\/p>\n Muzeul de\u021bine \u00eenc\u0103 o vioar\u0103 Paul Kaul<\/em>, datat\u0103 1930.<\/strong> Datorit\u0103 prestigiului lui Enescu, Paul Kaul a ob\u0163inut comenzi importante pe pia\u0163a american\u0103, fapt care i-a asigurat celebritatea \u015fi o situa\u0163ie financiar\u0103 confortabil\u0103. \u00centre muzicianul rom\u00e2n \u015fi lutierul francez s-a consolidat o rela\u0163ie de prietenie, dar \u015fi de colaborare artistic\u0103. George Enescu la pian \u015fi Paul Kaul la vioar\u0103 au sus\u0163inut c\u00e2teva recitaluri pe scene pariziene.<\/p>\n Un alt instrument <\/strong>care a apar\u0163inut lui George Enescu este o vioar\u0103 confec\u0163ionat\u0103 de fra\u0163ii lyonezi Pierre \u015fi Hippolyte Silvestre<\/strong>, un instrument remarcabil dat\u00e2nd din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, inscrip\u0163ionat \u00een latin\u0103 cu urm\u0103torul text: Petrus et Hipolitus fratres Silvestre fecerunt lugduni anno 1835<\/em><\/p>\n \n \u00a0BIOGRAFII <\/strong><\/p>\n Gabriel Croitoru<\/strong> (n. 1965, Gala\u0163i) este violonistul care a c\u00e2\u0219tigat prin concurs, \u00een anul 2008, privilegiul de a c\u00e2nta pe vioara Guarneri del Gesu supranumit\u0103 \u201eCatedrala\u201d, pe care a c\u00e2ntat George Enescu (instrument pus la dispozi\u021bie \u0219i afl\u00e2ndu-se \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d). Cu o ampl\u0103 carier\u0103 interna\u0163ional\u0103, Gabriel Croitoru este la ora actual\u0103 solist-concertist al Filarmonicii \u201ePaul Constantinescu\u201d din Ploie\u0219ti (din anul 1987), membru (vioara I) al Cvartetului de Stat \u201eTransilvan\u201d al Filarmonicii \u201eTransilvania\u201d din Cluj-Napoca, profesor universitar dr. la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103 Bucure\u0219ti, iar \u00een perioada 2010-2022 a fost solist-concertist al Orchestrelor \u0219i Corurilor Radio Rom\u00e2nia. \u00cen turneul \u201dVioara lui Enescu\u201d c\u00e2nt\u0103 pe vioara Guarneri del Gesu <\/em>supranumit\u0103 \u201eCatedrala\u201d <\/strong>ce i-a apar\u0163inut lui <\/strong>George Enescu.<\/strong><\/p>\n Simina Croitoru<\/strong> (n. 1990, Bucure\u015fti) a \u00eenceput studiul instrumentului la cinci ani, cu mama sa, Ioana Croitoru. A lucrat cu tat\u0103l s\u0103u, Gabriel Croitoru, la clasa c\u0103ruia s-a perfec\u021bionat la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, iar \u00een anul 2020 a ob\u021binut titlul de doctor \u00een muzic\u0103. A c\u00e2\u0219tigat importante premii la competi\u021bii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale \u0219i a sus\u021binut numeroase concerte \u00een compania tuturor filarmonicilor din \u021bar\u0103, dar \u0219i al\u0103turi de orchestre simfonice din str\u0103in\u0103tate (Austria, Germania, Finlanda, Mexic, China, etc). Din anul 2016, \u0219i-a \u00eenceput cariera didactic\u0103 \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti. \u00ce<\/strong>n turneul \u201dVioara lui Enescu\u201d c\u00e2nt\u0103 pe o vioar\u0103 Paul Kaul<\/em> ce i-a apar\u0163inut lui George Enescu <\/strong>(instrument pus la dispozi\u021bie \u0219i afl\u00e2ndu-se \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d).<\/p>\n Paul R\u0103ducanu<\/strong> (n. 1996, Bucure\u0219ti) s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de muzicieni care i-a asigurat un mediu propice pentru dezvoltarea sa. A \u00eenceput studiul viorii la Colegiul Na\u021bional de Muzic\u0103 \u201cGeorge Enescu\u201d din Bucure\u0219ti, studiind cu profesorii Sorin Dr\u0103gan \u0219i Alina Ghiugan. A participat la concursuri interna\u021bionale \u0219i la olimpiade unde a c\u00e2\u0219tigat numeroase premii I. \u00cen anul 2009, a fost bursier al Funda\u021biei \u201cPrincipesa Margareta a Rom\u00e2niei\u201d, av\u00e2nd astfel \u0219ansa s\u0103-\u0219i achizi\u021bioneze o vioar\u0103 proprie. A participat la cursuri de m\u0103iestrie cu Liviu Prunaru \u0219i Emilian Piedicu\u021b\u0103. \u00cen prezent, este masterand al UNMB la clasa reputatului violonist \u0219i profesor, Gabriel Croitoru. \u00cen turneul \u201dVioara lui Enescu\u201d c\u00e2nt\u0103 pe o vioar\u0103 Paul Kaul<\/em> ce i-a apar\u0163inut lui George Enescu <\/strong>(instrument pus la dispozi\u021bie \u0219i afl\u00e2ndu-se \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d).<\/p>\n Mircea Dumitrescu (<\/strong>n. 1998, Bucure\u0219ti) a descoperit vioara la v\u00e2rsta de 4 ani, c\u00e2nd str\u0103bunicul s\u0103u l-a \u00eenv\u0103\u021bat primele note. La v\u00e2rsta de 11 ani a fost numit \u201emicul Paganini\u201d de mass-media na\u021bional\u0103. Absolvent al Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Muzic\u0103 Bucure\u0219ti, a c\u00e2\u0219tigat premiul I la peste 60 de concursuri, printre care 25 interna\u021bionale. A participat la foarte multe festivaluri, printre cele mai importante se num\u0103r\u0103 Festivalul International Pablo Casals<\/em> de la Prades (2015), \u00een 2017 a participat \u00eentr-un turneu international al\u0103turi de orchestra LES DISSONANCES condus\u0103 de maestrul David Grimal, iar \u00een 2019 a avut onoarea de a participa \u00eempreun\u0103 cu mentorul s\u0103u, maestrul Gabriel Croitoru \u0219i cu pianistul Horia Mihail pe scena S\u0103lii Radio \u00een turneul \u201eCool Sound\u201d. \u00cen turneul \u201eVioara lui Enescu\u201d c\u00e2nt\u0103 pe o <\/strong>vioar\u0103 Fr\u00e8res Pierre \u0219i<\/em><\/strong> Hippolyte Silvestre<\/em><\/strong> din 1835 <\/strong>ce i-a apar\u0163inut lui George Enescu <\/strong>(instrument pus la dispozi\u021bie \u0219i afl\u00e2ndu-se \u00een patrimoniul Muzeului Na\u0163ional \u201eGeorge Enescu\u201d).<\/p>\n Pianistul Horia Mihail<\/strong>\u00a0 a concertat de peste 1000 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din Rom\u00e2nia, inclusiv cu Filarmonica \u201eGeorge Enescu\u201c din Bucure\u015fti \u015fi cu Orchestra Na\u0163ional\u0103 Radio. Dup\u0103 14 ani de studii \u00een Rom\u00e2nia cu prof. Stela Dr\u0103gulin, la Bra\u015fov, \u015fi prof. Constantin Ionescu-Vovu, la Academia de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti, Mihail a urmat cursurile Universit\u0103\u0163ii din Illinois, unde a studiat cu Ian Hobson. \u00cen 1999, a primit Artist Diploma de la Boston University, unde a studiat cu Anthony di Bonaventura. A beneficiat de bursa Kate Neal Kinley Memorial Fellowship, iar \u00een 1999 a primit premiul Esther B. & Albert S. Kahn Career Entry Award.\u00a0 Dup\u0103 ce a func\u0163ionat o perioad\u0103 de trei ani ca lector universitar la Boston University, Horia Mihail a revenit la Bra\u015fov \u00een toamna anului 2002 ca solist al Filarmonicii \u015fi membru al deja cunoscutei forma\u0163ii \u201dRomanian Piano Trio\u201d al\u0103turi de violonistul Alexandru Tomescu \u015fi celistul R\u0103zvan Suma cu care a sus\u0163inut concerte de mare succes \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Din 2009 artistul este solist concertist al Orchestrelor \u015fi Corurilor Radio. \u00cen aprilie 2011, artistul a \u00eenceput Turneul na\u0163ional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt intitulat \u201cPianul c\u0103l\u0103tor \u2013 Pe urmele lui Franz Liszt\u201d, care a stat la baza unui CD live ap\u0103rut la Editura Casa Radio, proiect pe care artistul l-a continuat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Proiectul Duelul viorilor – Stradivarius vs. Guarneri<\/em> l-a adus al\u0103turi de violoni\u015ftii Liviu Prunaru \u015fi Gabriel Croitoru \u00een fiecare an \u00eencep\u00e2nd din 2011, iar proiectul Cele trei dive<\/em> al\u0103turi de celebrele c\u00e2nt\u0103re\u0163e Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu \u015fi Leontina V\u0103duva la Ia\u015fi, Cluj \u015fi Timi\u015foara.\u00a0 Proiectele \u00een care artistul este implicat din 2011 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent sunt Pianul c\u0103l\u0103tor<\/em>, Duelul viorilor<\/em>, al\u0103turi de Liviu Prunaru \u015fi Gabriel Croitoru, Flautul de aur<\/em>, al\u0103turi de flautistul Ion Bogdan \u015etef\u0103nescu \u015fi Vioara lui George Enescu<\/em> , al\u0103turi de Gabriel Croitoru. Actualmente este solist concertist al Orchestrelor \u015fi Corurilor Radio \u0219i al Filarmonicii din Bra\u0219ov.<\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei, toate cele patru viori care i-au apar\u021binut violonistului \u0219i… more ![\"\"](\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/VIOARA-ENESCU-4_WEB_2_Foto_Virgil-Oprina_sept.-2024-390x219.jpg\")
<\/strong><\/p>\n
\nPoldini-Kreisler – Poup\u00e9e valsante\u00a0 <\/strong><\/em><\/p>\n
\nGr. Dinicu – Hora staccato<\/em><\/p>\n
\nGr. Dinicu – Hora m\u0103r\u021bi\u0219or<\/em>ului<\/p>\n\n
\nGr. Dinicu – Cioc\u00e2rlia <\/em><\/li>\n<\/ol>\n
\nG. Enescu (arr. E. Girtain) – Balada <\/em>
\nP. Sarasate (arr. Croitoru) – Navarra <\/em>
\nFr. Kreisler (arr. Croitoru) – Caprice viennois<\/em><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/infois.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/11\/4-VIORI-ENESCU_1_Foto_Virgil-Oprina-390x219.jpg\")
<\/strong><\/p>\n