{"id":9596,"date":"2014-02-14T20:34:18","date_gmt":"2014-02-14T18:34:18","guid":{"rendered":"http:\/\/infois.ro\/?p=9596"},"modified":"2014-02-14T20:34:18","modified_gmt":"2014-02-14T18:34:18","slug":"poetul-grigore-vieru-comemorat-la-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/infois.ro\/?p=9596","title":{"rendered":"Poetul Grigore Vieru, comemorat la Ia\u0219i"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Poetul Grigore Vieru a fost comemorat vineri, 14 februarie, \u00een Parcul Copou, \u00een cadrul unei ac\u021biuni organizate de Casa de Cultur\u0103 a Municipiului \u201dMihai Ursachi\u201d, la care au fost prezen\u021bi reprezentan\u021bi ai administra\u021biei publice locale, oameni de cultur\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova, personalit\u0103\u021bi care l-au cunoscut pe marele disp\u0103rut, precum \u0219i numero\u0219i ie\u0219eni. Ac\u021biunea a debutat cu un ceremonial religios, care a avut loc la bustul poetului, urmat de depuneri de coroane de flori. Poetul \u0219i scriitorul Adi Cristi, directorul Casei de Cultur\u0103 a Municipiului \u201dMihai Ursachi\u201d a f\u0103cut, apoi, o scurt\u0103 prezentare a vie\u021bii \u0219i operei lui Grigore Vieru, subliniind rolul pe care maestrul l-a avut \u00een promovarea limbii rom\u00e2ne de-a st\u00e2nga \u0219i de-a dreapta Prutului. La r\u00e2ndul s\u0103u, viceprimarul Mihai Chirica a evocat lupta continu\u0103 pe care Grigore Vieru a dus-o pentru Unirea Basarabiei cu Patria-Mam\u0103. Invitat special al manifest\u0103rii, academicianul Mihai Cimpoi a men\u021bionat rolul deosebit pe care Grigore Vieru \u00eel are \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103. \u00cen \u00eencheiere, grupul folcloric \u201c\u015eez\u0103toarea\u201d de la \u015ecoala din V\u00e2n\u0103tori (jude\u021bul Neam\u0163) a sus\u021binut un spectacol de muzic\u0103 \u015fi poezie, intitulat \u201cTaina care m\u0103 ap\u0103r\u0103\u201d, dup\u0103 numele ultimului volum de poezie al maestrului. N\u0103scut pe 14 februarie 1935, \u00een satul Perini\u0163a, din raionul Briceni (nordul Basarabiei), Grigore Vieru a debutat ca poet \u00een anul 1957, pe c\u00e2nd era \u00eenc\u0103 student, cu o placheta de versuri pentru copii. Un an mai t\u00e2rziu, dupa absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Filologie \u015fi Istorie din Chi\u015fin\u0103u, Grigore Vieru se angajeaz\u0103 ca redactor la revista pentru copii \u201cSc\u00e2nteia Leninist\u0103\u201d. \u00centre anii 1960 \u015fi 1963, poetul a fost redactor la editura \u201dCartea Moldoveneasc\u0103\u201d, unde i-au ap\u0103rut alte dou\u0103 plachete de versuri pentru copii: \u201cF\u0103t-Frumos \u015fi Curcubeul\u201d \u015fi \u201cBun\u0103 ziua, fulgilor!\u201d. \u00cen 1964, a publicat \u00een revista \u201dNistru\u201d, publica\u0163ie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, poemul \u201dLeg\u0103m\u00e2nt\u201d, dedicat poetului Mihai Eminescu. \u00cen 1993, Grigore Vieru este ales membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne. Printre cele mai cunoscute volume publicate de-a lungul timpului de poet se num\u0103ra “Versuri pentru cititorii de toate v\u00e2rstele” (1965), “Numele t\u0103u” (1968), “Mama” (1975), “Un verde ne vede!” (1976) \u015fi “Metafore albastre” (1991). Poetul \u015fi-a pierdut via\u0163a pe 18 ianuarie 2009, \u00een urma unui accident de circula\u0163ie, produs \u00een apropiere de Chi\u015fin\u0103u. La ini\u021biativa primarului Gheorghe Nichita, ca omagiu adus memoriei lui Grigore Vieru, \u00eencep\u00e2nd din 2009, la Ia\u0219i \u0219i Chi\u0219in\u0103u se desf\u0103\u0219oar\u0103, anual, un festival interna\u0163ional de poezie, care poart\u0103 numele poetului. Tot la propunerea primarului Gheorghe Nichita, o strad\u0103 din Ia\u0219i poart\u0103 numele poetului, iar un bust al maestrului a fost amplasat \u00een Parcul Copou, pe \u201cAleea scriitorilor\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poetul Grigore Vieru a fost comemorat vineri, 14 februarie, \u00een Parcul Copou, \u00een cadrul unei… more »<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":9597,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[74,1126,1467,1056,40],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9596"}],"collection":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9596"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9596\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9598,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9596\/revisions\/9598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9596"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9596"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/infois.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9596"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}