Cei mai mulți dintre absolvenții clasei a VIII-a din județul Iași continuă studiile liceale după terminarea gimnaziului, însă există și cazuri de elevi, puțini la număr, ce-i drept, care abandonează școala, preferând să lucreze în gospodăria familiei sau pur și simplu să se angajeze în câmpul muncii. În ceea ce-i privește pe absolvenții clasei a XII-a, aceștia se îndreptă, în număr mare, către învățământul superior, iar o parte dintre aceștia, din ce în ce mai mare, de la an la an, aleg să urmeze cursurile unor facultăți din străinătate. Acestea sunt concluziile unui studiu întocmit recent de conducerea Inspectoratului Școlar Județean, care a scos în evidență, pe lângă creșterea calității învățământului preuniversitar ieșean și o serie de neajunsuri care persistă încă în ceea ce privește rata abandonului școlar. Studiul a fost realizat pe un eșantion format din 193 de unități de învățământ (pentru absolvenții clasei a VIII-a), respectiv 58 de unități (pentru absolvenții clasei a XII-a). În total, au dat răspunsuri la chestionare 8.163 de absolvenți ai claselor a VIII-a și 6.806 absolvenți de clasa a XII-a. În ceea ce-i privește pe elevii de clasa a VIII-a, 96,18% dintre aceștia și-au continuat studiile la liceu, 0,38% și-au continuat studiile în străinătate, în timp ce 3,47% au abandonat studiile, renunțând la sistemul de învățământ. ”Dacă în județului Iași, rata abandonului școlar se ridică, la nivel gimnazial, la 0,5%, atunci când analizăm doar situația elevilor de clasa a VIII-a, constatăm că majoritatea dintre aceștia au urmat un traseu teoretic, la clasele de matematică și informatică din domeniul umanist, și mai puțini în domeniul tehnologic. O soluție foarte bună în acest sens a fost înființarea școlii profesionale de trei ani, care a devenit deosebit de atractivă pentru elevi, cu atât mai mult cu cât a apărut și bursa profesională în valoare de 200 de lei, care este destul de motivantă pentru copiii care provin din familiile cu venituri scăzute. Modelul acesta de trei ani, cu un certificat de calificare la final, este unul destul de interesant. De asemenea, se observă și o creștere a pragmatismului părinților și al elevilor și o dorință a acestora de a se orienta în general spre servicii și mai puțin către zona tehnologică. Sunt însă și copii care se pierd, în jur de 250, care deși au fost identificați de noi, ne-am izbit de un refuz categoric al familiilor din care ei provin de a-i susține și încuraja să urmeze cursurile unei școli profesionale sau o altă formă de învățământ liceal. În general, cauzele care conduc la acest tip de situații sunt nivelul scăzut de educație, dorința de a se implica în activitatea domestică a familiilor din care acești copii provin, lucrul în agricultură, sau anumite judecăți legate de educație, din zona unor anumite etnii, dar și din cauza dificultăților legate de transport”, a declarat prof. dr. Camelia Gavrilă, inspectorul școlar general al județului Iași. Șefa învățământului preuniversitar ieșean a subliniat că la nivelul Inspectoratului Școlar Județean funcționează o comisie care are ca scop analizarea riscurilor privind abandonului școlar în unitățile de învățământ și care, de asemenea, propune soluții pentru diminuarea și, în final, eliminarea acestui fenomen nedorit. ”Există încă șansa ca acești elevi să-și găsească un traseu școlar în următorul an, dar riscurile trebuie analizate și găsite soluții individualizate”, a menționat Camelia Gavrilă, care a adăugat că una dintre aceste soluții este reprezentată de oferirea de burse de către liceele cu specific tehnologic copiilor care provin din familii cu venituri reduse, oferindu-le, astfel, șansa de a-și continua studiile medii. În privința absolvenților clasei a XII-a, 87% dintre aceștia și-au continuat studiile la facultate, iar 12,54% au ales traseul unei școli postliceale. De remarcat faptul că, potrivit studiului realizat de Inspectoratul Școlar Județean, 2.285 de absolvenți ai claselor a XII-a nu au mai urmat traseul de învățământ, preferând să se angajeze la firme din țară (997), să intre în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) ca șomeri (948), sau să-și găsească un loc de muncă în străinătate (360). Dintre absolvenții clasei a XII-a din județul Iași, 3.271 dintre aceștia au devenit studenți ai unităților de învățământ superior din Iași, cei mai mulți dintre ei (1.475) ai Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, urmată de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” (741). Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” (375), Universității de Științe Agronomice și de Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” (271), Universității de Arte ”George Enescu” (110), în timp ce 29 dintre aceștia au devenit studenți ai unor universități particulare. În ceea ce-i privește pe absolvenții clasei a XII-a, care au urmat cursurile învățământului superior în străinătate, cei mai mulți dintre aceștia au preferat universitățile din Marea Britanie, urmată, în ordine, de Olanda, SUA, Franța, Austria, Germania și China. ”În ceea ce-i privește pe absolvenții claselor a XII-a am observat că cei mai mulți dintre aceștia, peste 3.200 se orientează către învățământul superior. Sunt, de asemenea, 500 de absolvenți care se duc către școlile postliceale, multe dintre acestea fiind din zona medicală. În privința celor care rămân pe zona universitară, deci merg pe un traseu universitar, cei mai mulți dintre aceștia se îndreaptă către Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în general la facultățile de economie, drept, informatică, psihologie și științele educație și, nu în ultimul rând, litere. Avem și un număr de elevi care se îndreptă spre facultăți din afara țării, mulți dintre ei fiind din categoria olimpicilor naționali sau internaționali. Cele mai solicitate universități sunt cele din Marea Britanie și Franța, mai puține fiind cele din SUA, Canada sau țările nordice. Potrivit studiului efectuat de către noi, în această situație s-ar afla circa 115 absolvenți ai claselor a XII-a, însă cred că un număr mult mai apropiat de realitate este undeva la 150 de elevi, într-o creștere constantă de la an la an. Constatarea generală este că tânăra generație este destul de pragmatică, își analizează foarte bine șansele de realizare profesională, este conștientă de propria valoare, dorește o realizare și o renumerație adecvată, cu alte cuvinte nu mai există doar acele aspirații romantice, care țin de pasiunea unui domeniu și de a susține cu orice preț zona națională, contextul național. Este o societate liberă, Uniunea Europeană a creat și alte valori, noi încercând să-i educăm și pentru respectul și dorința de a face ceva pentru comunitatea care i-a pregătit, în care s-au născut și au fost educați și poate că, având acest lucru în minte, vor exista și alte forme prin care acești absolvenți vor întoarce comunității ceea ce au primit de la aceasta pe întreaga durată a studiilor”, a declarat Camelia Gavrilă.
