Două premiere, în martie, la Opera Națională Română Iași

Opera Națională Română Iași va oferi publicului, în luna martie, două premiere, Carmina Burana și Rigoletto (30 și 31 martie 2017). Premierele spectacolului Carmina Burana vor avea loc pe 1 și 11 martie 2017, cu începere de la ora 18:30.

Biletele pentru cele două reprezentații au fost epuizate.

Regia și Coregrafia Ioan Tugearu

Dirijor Ciprian Teodorașcu

Scenografia Viorica Petrovici

Dirijor Cor Manuel Giugula

Dirijor Cor Copii ”Juniorii Operei”  – Raluca Zaharia

Dramaturgia Liana Tugearu

Traducerea versurilor Maria Magdalena Anghelescu

Distribuția spectacolului

SOLIȘTI CANTO

Soprană – Ana Maria Donose

Tenor – Petru Pavel (debut)

Bariton – Iordache Basalic (Opera Națională București)

Cu participarea actorului Cosmin Maxim (Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” Iași)

SOLIȘTI BALET

Anca Andronache, Răzvan Vieriu, Chisako Ota, Monica Ailiesei, Vlad Mărculescu, Yoshiki Kousaka, Kotomi Hoshino, Roua Spătărescu, Saki Kogawa, Cătălin Ailiesei, Herohito Ikeuchi.

Asistenți Coregrafie: Dorina Cotorobai, Sergiu Cotorobai.

Interpretează Orchestra, Corul, Ansamblul de Balet, Corul de copii ”Juniorii Operei” – Opera Națională Română Iași

Ioan Tugearu (coregraf)

Şi-a făcut studiile de balet şi de pedagogie coregrafică cu maestra Floria Capsali (eleva lui Nicolas Legat şi a lui Enrico Cechetti) şi cu maestrul Mitiţă Dumitrescu (elevul lui Anton Romanovski şi al Verei Caralli), studiile sale de specialitate încheindu-se cu Licenţă şi Masterat în Artele Spectacolului de Teatru (Coregrafie), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale”.

Angajat în 1963 în Baletul Operei Naţionale Bucureşti, a devenit prim balerin în 1965, iar din 1977 a montat aici numeroase spectacole de balet, fiind şi directorul companiei în 1992-1993, după ce  între 1990 şi 1992, fusese directorul companiei Orion Balet Bucuureşti. În 2004 a fost consilier personal în probleme de dans al Ministrului Culturii şi Cultelor din România, calitate în care a susţinut înfiinţarea Centrului Naţional al Dansului Bucureşti pentru dans contemporan.

Ca prim balerin Ioan Tugearu a dansat, atât în ţară cât şi în stăinătate, numeroase roluri precum: Evgheni din Călăreţul de aramă de Glier, Don Jose din Carmen de Bizet-Scedrin (rol în care a avut un mare succes la Moscova, în 1984), Quasimodo şi părintele Frolo din Esmeralda de Pugni-Glier-Vasilenco, Basile şi Espadode din Don Quijote de Mincus, Mandarinul din Mandarinul miraculos de Bartok, Mercuţia din Romeo şi Julieta de Prokofiv, Vulpaşin din Domnişoara Nastasia de Trăilescu, şi rolurile principale masculine din Petruşka, din Sărbătoarea primăverii şi din Pasărea de foc de Stravinski, din Spartacus de A. Haciaturian, din Bolero de Ravel, din Simfonia neterminată de Schubert, precum şi alte roluri solistice din Concertul de coarde opus III de Alban Berg, din Metamorfoze de P. Hindmith etc., în coregrafii de Oleg Danovski, Tilde Urseanu şi Vasile Marcu, dar şi partituri de factură modernă, precum Domnul opulent din Ciocanul fără stăpân, pe muzică de Pierre Boulez, în coregrafia lui Stere Popescu (Paris, 1965).

Ioan Tugearu a făcut numeroase turnee în Europa, America, Africa, împreună cu Baletul Operei Naţionale Bucureşti, cu Teatrul de balet ”Oleg Danovski” din Constanţa, cât şi cu companiile de balet Jeunesse Musical de France şi Grand Ballet Classique de France (1969-1974).

A avut de asemenea  angajamente ca prim balerin la München (1972-1974), unde a interpretat rolurile principale din Pulcinella de Stravinski, Bolero de Ravel şi Atrées de I. Xenakis, în coregrafii de Clara Gora, la Grand Théatre de Boreaux, unde a interpretat rolurile titulare din Sebastian de Gian Carlo Menotti, (1975) şi din Othelo de Jean Michel Damase, (1976), în coregrafia Mariei Santestevan.

În calitate de coregraf, Ioan Tugearu a montat spectacole la Opera Naţională Bucureşti (Izvoare şi rădăcini, Nunta însângerată, Bufonul de Prokofiev, Îmblânzirea scorpiei, Manfred, Anna Karenina, Stampe japoneze, Simfonia psalmilor, Fuga,marea fugă etc.), la Teatrul de balet „Oleg Danovski” din Constanţa (Toaca, Poemele Mediteranei, Ţipătul cerbului, Kurosawa,mon amour), la Studioul „Artele Plastice şi Dansul” de la Muzeul Naţional de Artă al Romăniei (India-confluenţe de gând şi ritm, Theatrum mundi), la Opera Română din Constanţa (Gura lumii, Messă pentru tineri, etc), la Opera Română din Iaşi  (Pescăruşul, Nunta însângerată, D’ale Carnavalului ), la Opera Română din Timişoara (Sărbătoarea primăverii etc), la Teatrul de Balet Sibiu (Anna Karenina), la Compania Orion Balet Bucureşti ( Puntea, Simfonie pentru tineri, Ritmuri de jazz), la Opera din Novi-Sad, Serbia (Notre-Dame de Paris), la Jerusalem City Ballet  (Violoncelul, pe muzică de Benjamin Yusupov).

Ioan Tugearu a creat şi primul one man show din Romania (1997), Jocul de-a Shakespeare, pentru Răzvan Mazilu, premiat la Moscova şi rulat în turnee la Budapesta şi Stuttgart; a făcut, de asemenea, mişcarea in scenă pentru numeroase piese de teatru şi a jucat in filmul Tinereţe fără bătrâneţe, de Elisabeta Bostan.

În paralel, Ioan Tugearu a fost şi profesor la Liceul de Coregrafie “Floria Capsali” din Bucureşti şi la Universitatea de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea” din Bucureşti şi maestru de balet la Opera din Oslo, Norvegia (1983), Teatro Lirico Arene di Verona, Italia (1984), Boara  dance contemporaine, Bari, Italia (1985).

A primit numeroase premii, dintre care amintim: 1973 – Roza Münchenlui – pentru interpretarea rolului din Bolero de Ravel, ca prim solist la Staatstheater am Gärtnerplatz; 1984 – Premiul criticii muzicale A.T.M pentru coregrafia spectacolului Nunta însângerată; 1991 – Premiul Uniunii Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Muzicali, pentru spectacolul Puntea, iar în 1993 – pentru spectacolul Manfred; 1999 – Una dintre cele cinci diplome de onoare acordate la al patrulea Festival Internaţional One Man Show, de la Moscova, pentru spectacolul Jocul de-a Shakspeare; 2002 – Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler, pentru creaţii memorabile, în calitate de balerin şi de coregraf, care au impus, atât în ţară cât şi peste hotare, arta coregrafică românească; 2013 – Premiul pentru Cel mai bun coregraf  şi premiul pentru Cel mai bun spectacol românesc, pentru spectacolul D’ale Carnavalului, la Gala Premiilor Operelor Naţionale, 2012-2013, Iaşi; 2014 – Premiul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti, pentru contribuţia adusă la construcţia instituţională a dansului contemporan în România.

 

Filed in: Cultură, Informațía zilei

Comments are closed.

;