Sistemul centralizat de termoficare din municipiul Iaşi urmează să fie extins în perioada următoare în cartierele Bucium şi Copou, în paralel cu înlocuirea a peste 50 de kilometri de reţele secundare şi a 25 de kilomentri de reţele primare, precum şi cu refacerea izolaţiei termice de pe magistrala care face legătura între CET II Holboca şi CET 1 Tudor Vladimirescu. Aceste proiecte, alături de reabilitarea energetică a unui număr de 39 de blocuri de locuinţe din oraş (în principiu cu soluţia contorizării individuale a consumului de apă caldă şi căldură, cu configurarea pe orizontală a instalaţiilor din apartamente), precum şi cu îmbunătăţirea eficienţei energetice a Spitalului Clinic de Recuperare, sunt incluse în Strategia Energetică a Municipiului Iaşi, document a cărui actualizare a fost aprobată vineri, cu unanimitate de voturi, de către aleşii locali, în cadrul şedinţei Consiliului Local Municipal (CLM). Potrivit proiectului de hotărâre adoptat de consilieri, proiectele prevăzute în document au ca termen de finalizare o perioadă de zece ani. “Proiectul de HCL porneşte de la versiunea strategiei de acum doi ani, realizată de o societate de specialitate, în care sunt integrate proiectele aprobate recent de către Consiliul Local, cu referire la îmbunătăţirea eficienţei energetice a oraşului şi a calităţii aerului”, a declarat primarul Mihai Chirica. Obiectivele majore ale tuturor acestor proiecte sunt, în primul rând, îmbunătăţirea eficienţei energetice a oraşului, prin corelarea consumului de energie termică la nevoile consumatorilor, încurajandu-se astfel economiile de energie ce vor contribui la creşterea independenţei energetice a Iaşului, scăderea poluării cauzate de sursele individuale de încălzire cu gaze naturale şi, în consecinţă, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a vietii ieşenilor. “Vrem să facem o corelare egală ca termen între strategia de dezvoltare urbană și strategia de termoficare a municipiului Iași în regim centralizat. Scopul principal este de a îmbunătăţi situaţia mediului în ceea ce priveşte arderea combustibillor fosili şi creşterea gradului de asigurare a randamentului termic a clădirilor de locuit prin eficiență redusă, în conformitate cu normativele în vigoare. Venim, de asemenea, în sprijinul instituțiilor publice și a zonelor rezidențiale nou construite, care vor trebui să profite de existența rețelelor de termoficare, astfel încât să protejăm mediul cît mai bine. Ne-am uitat în studiul privind calitatea aerului și am descoperit faptul că o mare cantitate de monoxid, dioxid si oxizi ai azotului provin din arderea exagerată a gazelor în regim urban, în conditiile în care gradientul termic este foarte variabil pe zona municipiului, între zonele joase și de colină și beneficiem între ghilimele de lipsa vînturilor într-o perioadă din an, ceea ce provoacă o creștere mare a nivelului de monoxizi şi carbon”, a mai precizat edilul.
