Aproximativ 5% din populaţia Româniie, respectiv aproape 932.000 de persoane, suferă de o formă de tulburare depresivă (diagnosticată sau aflată sub tratament), arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Pe plan mondial, depresia afectează 322 de milioane de persoane. Altfel spus, echivalentul a 4,4% din populația globală se confruntă cu această problemă de sănătate mintală care trebuie conștientizată și controlată, prin îngrijire de specialitate. Numărul persoanelor cu depresie se află în creștere, în special în țările slab dezvoltate. Depresia este mai răspândită în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, afirmă specialiștii. Prevalența depresiei variază, pe plan global, și în funcție de vârstă – depășind 7,5% în rândul femeilor care au între 55-74 de ani și situându-se peste 5,5% în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă.4Depresia apare însă și la persoane tinere, inclusiv la copii și la adolescenți sub 15 ani, dar prevalența este mult mai scăzută, în cazul acestora. Riscul de a suferi de depresie este amplificat de factori precum: sărăcia, lipsa unui loc de muncă,evenimente triste din viață, precum decesul unei persoane apropiate sau sfârșitul unei relații, boală fizică sau problemele asociate consumului de alcool sau de droguri, atrag atenția experții. Ziua Mondială a Sănătății, marcată anual în 7 aprilie, de către Organizația Mondială a Sănătății, are ca temă, în acest an, depresia. .”Motivația alegerii aceste teme constă în impactul major pe care depresia îl are asupra populației, afectând uneori exercitarea unor activități de zi cu zi și având în anumite situații consecințe devastatoare asupra relațiilor de familie, prietenie și chiar profesionale. În cele mai severe cazuri, depresia poate conduce la sinucidere, cea de-a doua cauză a mortalității în cazul tinerilor cu vârsta între 15-29 de ani”, arată, într-un comunicat, Organizația Mondială a Sănătății. Chiar dacă depresia poate fi tratată, ea reprezintă, încă, o povară personală, socială și economică majoră pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, având în vedere că există o proporție mare a persoanelor care nu urmează un tratament, deși acesta este eficient și accesibil din punct de vedere financiar. Totuși, multe persoane subestimează importanța acestuia, iar la nivel mondial, mai puțin de 50% din populația afectată de depresie primește un tratament. Stigmatul social se asociază cu depresia, arată experții, acesta fiind un motiv în plus care scade aderența la tratament. Conform specialiștilor, informarea constantă și programele de prevenție pot fi eficiente în reducerea ratei depresiei, alături de programele organizate la nivel de comunitate, în școli, astfel încât să transmită. Depresia apare în urma unor interacțiuni complexe dintre factori de ordin social, psihologic și biologic, arată specialiștii. Persoanele care au trecut prin experiențe traumatizante sau triste sunt predispunse la depresie. La rândul ei, depresia poate să agraveze o anumită stare sau situație personală de viață. În plus, depresia și sănătatea fizică se află în corelație, arată datele OMS. Depresia este o boală care se tratează, la fel ca orice altă problemă de sănătate. De aceea, este esențială conștientizarea problemei și căutarea ajutorului de specialitate. Depresia poate fi abordată din timp și controlată, astfel că, specialiștii îi sfătuiesc pe toți cei care observă semnele depresiei să acționeze fără reținere și să se prezinte la medic. Totodată, se recomandă și evitarea deconectării de la activitățile de zi cu zi, hobby-uri, persoane apropiate și familie, păstrarea unor mese regulate și respectarea orelor necesare de somn, alături de integrarea activităților sportive în viață și evitarea alcoolului. Semne precum tristețea prelungită, pierderea interesului față de activitățile preferate, inabilitatea de a duce la bun sfârșit atribuțiile de zi cu zi, observate de-a lungul unei perioade de cel puțin două săptămâni, pot să indice apariția depresiei, arată Organizația Mondială a Sănătății. Alte simptome ale depresiei includpierderea energiei, modificarea apetitului, putere redusă de concentrare, neliniște, incapacitatea de a lua decizii, sentimentul lipsei de valoare, lipsă de speranță și chiar gânduri suicidale.
