Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” și Centrul Cultural German (CCG) Iaşi anunţă organizarea în perioada 9 noiembrie 2018 – 13 ianuarie 2019, a expoziției de fotografie „Speranța moare ultima. Foști deportați în Rusia Sovietică își aduc aminte”, realizată de Marc Schroeder. Vernisajul va avea loc vineri, 9 noiembrie, la ora 17.00, la Palatul Culturii, în prezența artistului fotograf. Realizată în parteneriat cu Goethe-Institut București, expoziția prezintă o serie de portrete expresive ale foștilor deportați etnici germani din România în Uniunea Sovietică, însoțite de fragmente din conversații înregistrate cu supraviețuitorii deportării, în care sunt redate experiențele traumatizante din lagărele de muncă sovietice. Fotograful luxemburghez Marc Schroeder și-a început proiectul de documentare privind deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică în anul 2012. Scopul primei sale călătorii în România din 2010 a fost acela de a porni pe urmele sașilor transilvăneni: strămoșii acestora provin, printre altele, de pe teritoriul actual al Luxemburgului. Sașii luxemburghezi și transilvăneni vorbesc și în prezent același dialect francon moselan. În cursul primei sale călătorii de descoperire, fotograful a aflat pentru prima oară despre deportarea în Rusia și a constatat totodată că aceasta le era necunoscută multora din România. Subiectul a făcut într-adevăr obiectul unor cercetări științifice și a fost tratat în literatură sau cinematografie, însă lipsea o documentare fotografică detaliată a acestui capitol istoric. Marc Schroeder și-a propus să îi caute pe unii dintre ultimii martori ai vremii. Timp de trei ani artistul a vizitat în România peste 40 de foști deportați în Uniunea Sovietică, fotografiindu-i în ipostaze comune și consemnându-le amintirile. Astfel a luat naștere o serie de portrete expresive care reflectă identitatea acestor oameni ca membri ai unei minorități, precum și experiențele traumatizante din lagărele de muncă sovietice. Mărturiile martorilor vremii schițează o imagine a memoriei colective cu privire la deportări. Proiectul a beneficiat de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din București, în cadrul unei burse destinate jurnaliștilor culturali, din 2013.
