Centrul pentru Controlul Bolilor din Canada a identificat, recent, primul caz de infectare a unei persoane cu varianta BA.2.86 a tulpinii Omicron, la o persoană din regiunea Fraser Health, din Columbia Britanică, care nu a călătorit în afara ţării. Varianta BA.2.86, denumită și Pirola, este o descendentă a tulpinii Omicron, fiind considerată de către specialişti ca fiind foarte ”mutantă” și care se poate sustrage imunității. De aceea, unii experți în boli infecțioase au îngrijorări cu privire la modul în care această variantă ar putea afecta răspândirea și severitatea infecțiilor cu COVID 19 la nivel global.
Deocamdată, impactul apariţiei variantei BA.2.86 este necunoscut, însă medicii infecţionişti atrag atenţia asupra riscului răspândii acesteia, cu atât mai mult cu cât o poziţie similară a fost adoptată incşlusiv de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
„Impactul potenţial al mutaţiilor BA.2.86 este, momentan, necunoscut, şi face obiectul unei evaluări minuţioase”, a precizat OMS, care a subliniat încă o dată importanţa continuării monitorizării, secvenţionării şi raportării autorităţilor competente pentru a avea o viziune precisă şi de ansamblu asupra pandemiei.
În comparație cu varianta XBB.1.5, depistată la începutul acestui an şi care face obiectul unor cercetări în privinţa fabricării unui nou vaccin, care ar urma să fie lansat în această toamnă, BA.2.86 ar dispune, potrivit aceloraşi specialişti, de un număr de 36 de mutații, care includ modificări în părțile-cheie ale virusului, lucru care ar putea “ajuta” varianta să evite apărarea imunitară a organismului dată de infecții sau vaccinările anterioare.
În afară de Canada, cazuri de apariiţie a infectării cu varianta BA.2.86 s-au mai înregistrat până acum în Danemarca (trei), Africa de Sud (două), SUA (două), Israel (una) şi Marea Britanie (una).
Medicul Florin Roşu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase “Sfânta Parascheva” din Iaşi, spune că creşterea numărului de cazuri de COVID 19 înregistrate în ultima perioadă poate fi explicată prin aşa-zisul fenomen de ,,relaxare” în ceea ce priveşte protecţia faţă de riscul infectării cu virusul SARS-CoV-2, care se manifestă în special prin nerespectarea regulilor de distanţare fizică, dar şi datorită perioadei concediilor şi a numărului mic de persoane care se testează împotriva acestui virus.
Printre măsurile de protecţie în vederea reducerii riscului de infectare cu virusul SARS-CoV-2 se numără purtarea măștii de protecție în prezența altor persoane, testarea rapidă la apariţia primelor semne de boală, evitarea spațiilor aglomerate, evitarea contactului cu persoanele bolnave, igiena mâinilor, izolarea persoanelor cu simptomatologie respiratorie până la aflarea unui diagnostic cert şi, nu în ultimul rând, vaccinarea, pentru evitarea apariţiei formelor severe de boală.
Potrivit reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pandemia de COVID-19 a fost cauzată de răspândirea coronavirusului. Virusul a apărut în data de 17 noiembrie 2019 în Wuhan (China) şi s-a răspândit rapid, acesta fiind transmis de la om la om prin intermediul picăturilor Flugge expulzate de către o persoană bolnavă prin intermediul tusei, strănutului sau prin simpla expirație. Virusul are o perioadă de incubație, în general, de 2-10 zile, cu o medie de 3-5 zile, deși au fost raportate şi cazuri cu perioada de incubaţie de până la 24 de zile.
La nivel mondial, începutul pandemiei de COVID 19 a fost declarat oficial pe data de 30 ianuarie 2019, până în prezent fiind înregistrate 694.527.298 de îmbolnaviri și 6.911.188 decese, cu o mortalitate de 1,02%.
Sfarșitul pandemiei a fost declarat oficial pe 5 mai 2023, numărul îmbolnăviri lor scăzând considerabil la începutul sezonului estival. În prezent asistăm la o tendinţă ascendentă a numărului de persoane confirmate cu infecţie SARS CoV-2.
