La proba de Limba și literatura română a bacalaureatului, au fost înscriși 5 714 candidați, dar 201 au absentat. Pentru că au păstrat telefonul asupra lor la intrarea în sala de examen, iar acesta a sunat în timpul tezei, 2 candidați au fost eliminați. Aceștia nu se mai pot înscrie în următoarele două sesiuni de bacalaureat pentru a susține examenul.
În conformitate cu programa de examen și cu matricea de specificație stabilite de către Centrul Național de Evaluare și Examinare, proba scrisă de Limba și literatura română vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală), iar structura subiectelor permite rezolvarea acestora în trei ore de examen.
Subiectul I, de 30 de puncte, include fragmente de text aparținând genului dramatic – „Trei generații” de Lucia Demetrius, pentru filiera teoretică-profil real, filieră tehnologică, filieră vocațională-toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic, respectiv „Ultima oră” de Mihail Sebastian, pentru filiera teoretică-profil umanist și filiera vocațională-profil pedagogic. Sarcinile de lucru vizează aspecte referitoare la nivelul lexical și semantic al limbii, la componentele structurale și valențe expresive și stilistice ale unui text dramatic și permit evaluarea unor competențe specifice, precum: identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte, utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în generarea de texte, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului etc.
Textul de tip argumentativ de la subiectul al II-lea (30 de puncte) le oferă candidaților posibilitatea de a-și demonstra nu numai competențele specifice redactării unei astfel de compuneri, cât și cultura generală, propriile pasiuni sau experiențele de lectură referitoare la importanța practicării unui sport, sau la rolul scriitorilor în societate. Temele sunt generoase, ofertante și permit abordări de diferite tipuri în funcție de pregătirea și preocupările tinerilor.
La subiectul al III-lea, tot de 30 de puncte, eseul de 600-900 de cuvinte solicită prezentarea particularităților de construcție a unui personaj într-un text narativ studiat aparținând lui Ion Creangă, George Călinescu sau Marin Preda (selecție posibilă din „Povestea lui Harap” de Ion Creangă, „Enigma Otiliei” de George Călinescu, „Moromeții” de Marin Preda sau alte texte studiate din opera prozatorilor menționați), respectiv prezentarea relației dintre două personaje dintr-un roman interbelic studiat (la alegere, dintre operele romancierilor Liviu Rebreanu, George Călinescu, Mihail Sadoveanu sau Camil Petrescu), fiind astfel verificate conținuturi fundamentale din programa de liceu, precum și competența elevilor de a utiliza strategii de înțelegere și de interpretare tipologică, tematică, structurală și stilistică în explorarea și valorizarea critică și estetică a textului narativ. Scriitorii menționați sunt nume de referință, autori canonici prin care temeiurile culturii și literaturii române se definesc și, deci, nu pot lipsi din orizontul cultural al unui absolvent de liceu.
În ansamblu, variantele de la disciplina Limba și literatura română au fost de nivel mediu, echilibrate în funcție de filieră și profil, cu abordarea unor aspecte referitoare la cele două genuri literare (dramatic și epic) considerate mai accesibile de către elevi, încât aceștia pot obține rezultate bune și foarte bune la examen.
Examenul de bacalaureat continuă mâine, 30 iunie 2015, cu proba din cadrul bacalaureatului bilingv francofon, unde sunt înscriși 58 de candidați.
