Mai multe personalităţi din diferite domenii, printre care business/antreprenoriat, teatru, muzică, literatură și arte vizuale, şi-au arătat susţinerea pentru proiectul ”Iaşi – Capitală Culturală Europeană 2021”. Până acum, pe lista susţinătorilor acestui proiect s-au înscris Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vişniec, Raluca Ştirbăţ, Teodor Corban, Moshe Idel alături de Olimpia Melinte, Alexandru Negurici, Harry Tavitian, Ion Baciu jr., Irina Schrotter şi Gabriel Mardarasevici. În această săptămână, acestora li s-au adăugat Doina Cepalis, Nicolae Dabija, Alexa Visarion și Vasile Tărâţeanu. ”Iașul este important nu doar pentru zona Moldovei, ci pentru întreaga țară. Un oraș bogat din punct de vedere cultural, cu evenimente de teatru, muzică, arte plastice, literatură, cu personalități care au scris ori au făcut istorie. Un loc în care tot mai mulți oameni de afaceri străini aleg să investească și să-i descopere frumusețea. Cred că Iașul merită statutul de capitală europeană a culturii în anul 2021”, a declarat Doina Cepalis, antreprenor. Doina Cepalis este licenţiată în economie din 1983, specializarea Finanţe – Contabilitate, la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. A intrat în mediul de afaceri în anul 1994 când a preluat conducerea lanțului de retail Moldova SA. În anul 2000 a achiziţionat fosta fabrica de țesături și confecții textile Integrata Pașcani, iar în anul 2007 a înfiinţat compania Te-Rox Prod, producător de accesorii de scaune auto pentru copii fiind, în prezent, lider de piaţă pe nişa în care activează. Întreaga producţie este destinată exportului, iar scaunele și accesoriile realizate ajung în peste 60 de ţări. ”Atestat documentar pentru prima dată la 1408, odată cu Cernăuţii mei, Iașul a avut un rol aparte în istoria Patriei noastre istorice, România. Cu tot aerul său patriarhal, Iașul este în acelaşi timp şi un oraş al tinereţii, adică al viitorului, aşa cum i se cuvine să fie unei adevărate capitale culturale a Europei pentru care votez cu ambele mâini. La mulţi ani capitala noastră de suflet şi de vis românesc”, consider, la rândul său, Vasile Tărâţeanu, preşedintele Centrului Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi. Vasile Tărâţeanu s-a născut la 27 septembrie 1945 în Sinăuţii de Jos, localitate de frontieră tăiată în două prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Astăzi această parte de sat aparţine raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi (Ucraina). A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Cernăuţi (1972). Între anii 1969-1981, Vasile Tărâţeanu a fost redactor-corespondent al ziarului „Zorile Bucovinei”; redactor la radio Kiev (1981-1991); redactor fondator al ziarului „Plai românesc” (1990-1994); fondator al ziarelor „Arcaşul”, „Curierul de Cernăuţi”, „Junimea”; redactor-şef adjunct la revista „Familia română” (Oradea). A fost membru fondator al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi (1989) și al Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi. De asemenea, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1988), al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1997). A făcut parte din Colegiul Director al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina cu sediul în Rădăuţi. Este autorul a numeroase volume de poezii: Harpele ploii (1981); Dreptul la nelinişte (1984); Linia vieţii (1988); Teama de înstrăinare (1990); Litanii din Ţara de Sus (1995); Litanii (1996); Pământ în retragere (1999); Şi ne izbăveşte pre noi (Timişoara, Editura „Helicon”, 1999); Iluzii şi lanţuri (Antologie ziaristică, Craiova, 2001); Dinafară (Timişoara, Editura Augusta, 2003). Pentru merite deosebite, Vasile Tărâţeanu a fost răsplătit cu numeroase premii, ordine şi diplome dintre care amintim: Premiul „Mihai Eminescu” la ediţia a II-a a Festivalului cu acelaşi nume din Republica Moldova (1993); Premiul „Virgil Tatomir” (Bucureşti, 1993); Premiul „Bacovia” (Bacău, 1995); Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Academiei Române (1997), alte diplome şi medalii. În anul 2012, poetul Vasile Tărâţeanu a fost ales membru de onoare al Academiei Române. ”Iașul – Capitală Europeană a Culturii în 2021 va fi simbolul unității, demnității și solidarității pe frontiera de est a Uniunii Europene. Acest statut emblematic modelează atributele și potența comunității, activă și responsabilă intelectual și social. Prin valențele ei tradiționale bizantine, cultura acestui perimetru va îmbogăți Europa, va învia idealuri ce au existat în decursul istoriei, actualizându-le semnificațiile și provocând schimbări majore în societate cu ecouri încurajatoare în întreaga regiune”, este de părere Alexa Visarion, regizor şi scenarist. Regizorul de teatru şi film, Alexa Visarion este prof. univ. dr. al UNATC „I. L. Caragiale” din Bucureşti şi prof. univ. dr. conducător de doctorat la Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în anul 1971, la clasa lui Radu Penciulescu. A montat peste 100 de piese de teatru pe scenele din România şi din străinătate, printre care „D’ale carnavalului” la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, „O noapte furtunoasă” la Teatrul Giuleşti şi la Teatrul de Artă din Moscova. A regizat numeroase filme precum „Năpasta”, „Înainte de tăcere”, „Punct şi de la capăt”, „Vinovatul” şi „Luna verde”. Este laureat al premiului „Aristizza Romanescu”, acordat de Academia Română pentru întreaga creaţie teatrală şi cinematografică şi al premiului UNITER pentru întreaga activitate, iar în anul 2013 i-a fost acordată, din partea Universităţii de Arte „George Enescu”, distincţia Doctor Honoris Causa. ”Am sosit de fiecare dată la Iași ca într-un pelerinaj la locuri sfinte, în această capitală culturală și spirituală a românilor de pretutindeni. Oraș cu memorie, preafrumoasă urbe a lumii de azi și dintotdeauna în care Europa se simte acasă și locul unde viitorul trăiește la timpul prezent. Mi-a fost dor de Iaşi cu mult mai înainte de a-l cunoaşte”, a spus Nicolae Dabija, scriitor şi istoric literar, Republica Moldova. Nicolae Dabija este scriitor, istoric literar din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei. De naționalitate română și religie ortodoxă, Dabija este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din marii duhovnici români, deportat în Gulag în 1947. În calitate de redactor șef al săptămânalului „Literatura și Arta”, editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, a avut un rol important în lupta de renaștere națională din Republica Moldova. Săptămânalul condus de Dabija a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicație care susținea revenirea limbii române la grafia latină și decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească. În perioada de glorie, “Literatura și Arta” depășea tirajul de 260.000 de exemplare. În 2005 e ales președinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, organizație neguvernamentală de cultură și drept, la care au aderat peste 150 de organizații culturale, uniuni de creație, asociații neguvernamentale. La 1 iulie 2008 avea peste 250 000 membri, fiind organizația nonguvernamentală cu cea mai largă aderență din republică, cu filiale în Ucraina (Bucovina de Nord, Sudul și nordul Basarabiei, or. Ananiev ș.a), Federația Rusă (Moscova, Norilsk, Surgut), Israel, Italia, Grecia, Serbia, Letonia, Georgia. Dintre activitățile FDRM face parte și depunerea Cererii de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (la 26 decembrie 2006) din partea Societății Civile, însoțită de peste 200 000 de semnături. Iaşul a intrat oficial în competiția pentru prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Dosarul de candidatură al Iaşului are ca temă principală şi ca slogan formula ”Switch On” şi a fost depus la Ministerul Culturii pe 10 octombrie. Eligibilitatea dosarelor de candidatură a 14 orașe din România a fost validată de experţii Comisiei Europene. Reuniunea de preselecţie, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a oraşelor candidate, va avea loc în perioada 7 – 10 decembrie 2015.
