Studenții UPA din Iași luptă împotriva discriminării în accesul la învățământul superior

Învățământul superior comportă o misiune de incluziune socială, atât pe piața muncii, cât și pe plan social, a tuturor tinerilor care aspiră la mai mult. Traseul educațional pana la absolvirea studiilor superioare întâmpină obstacole, dar și oportunități, astfel încât se poate concluziona că sistemul nu este perfect, ci perfectibil. Care sunt principalii factori care blochează sau îngreunează accesul tinerilor la învățământul superior și cum pot fi eliminați aceștia? Aceasta este problematica majoră a cercetării „Barometrul valorilor și relațiilor sociale ale elevilor de liceu”, realizată de Liga Studenților din Universitatea „Petre Andrei” din Iași (ALSUPA), în parteneriat cu Alianța Studenților de la Universitatea de Stat din Republica  Moldova (Chișinău), în cadrul proiectului „Parteneriat transnațional pentru accesul la învățământul superior și politici antidiscriminare”, derulat în perioada 1 septembrie 2011 – 10 decembrie 2013, cu o finanțare asigurată de Open Society Foundation. După cum a declarat Adrian Mardari, managerul proiectului și vicepreședinte al ALSUPA, inițiativa studenților din cele două universități și-a propus să contribuie la înțelegerea fenomenului discriminării în ceea ce privește accesul la învățământ superior și să aducă mai aproape de comunitățile studențești politicile antidiscriminare în acest domeniu. Cercetarea, ale cărei concluzii au fost prezentate luni, 8 octombrie, la Universitatea „Petre Andrei” (UPA) din Iași, a fost realizată pe un eșantion de 1.800 de tineri elevi din Regiunea de Nord-Est a României și Republica Moldova și a vizat predictorii sociali ai accesului la învățământul superior în cele două state, valorile și aspirațiile elevilor, nivelul de implicare a familiei în educația tinerilor și, nu în ultimul rând, profilul socio-demografic al elevilor. „Studiul a pus în evidență faptul că accesul la învățământul superior este afectat de o serie de factori discriminatorii, printre care: nivelul de educație al părinților și suportul motivațional oferit de aceștia; nivelul redus de încredere în învățământul superior și lipsa de înțelegere a utilității continuării studiilor; existența unor modele sociale nepotrivite; lipsa de comunicare și cooperare dintre părinți și școală; nu în ultimul rând, lipsa de interes a părinților față de activitățile și interesele copiilor”, a afirmat Adrian Mardari. „Cercetarea a mai relevat faptul că accesul la învățământul superior este stratificat social, depinzând dominant de resursele materiale ale famililor, precum și faptul că factorul geografic are un rol important, în sensul că accesul la educație este afectat de distanța față de centrul universitar. Totodată, din cercetare se desprinde necesitatea adoptării unor politici de apropiere a universităților față de comunitățile mici”, a completat lect.univ.dr. Sebastian Năstuță, expert în cadrul cercetării și cadru didactic al Facultății de Asistență Socială a UPA.  Studiul prezentat la universitatea ieșeană este doar unul dintr-o serie de peste 40 de proiecte și activități organizate în ultimii doi ani de către studenții din ALSUPA. „În prelungirea studiului prezentat de către colegul meu, în perioada imediat următoare intenționăm ca, în colaborare cu Liga Studenților de la Universitatea Româno-Americană din București, să realizăm și un studiu privind accesul la învățământul superior privat. De altfel, în anul universitar 2012-2013, ca și în anii trecuți, vom continua strategia noastră de a iniția și desfășura proiecte de cercetare, precum și de a ne implica în activități civice și filantropice”, a spus președintele ALSUPA, Viorel Huțanu.