Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, sub egida Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaților, în parteneriat cu Ministerul Sănătății şi Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a organizat o dezbatere referitoare la Hepatita C, la care au participat numeroşi specialişti şi reprezentanţi ai asociațiilor de pacienţi. Cei prezenţi au decis să iniţieze un plan de acțiune pentru soluționarea problemei Hepatitei C în România. Planul de acțiune vizează începerea unui program național de diagnosticare, genotipare și tratare, precum și facilitatea accesului pacienților la terapia de ultimă generaţie, vitală pentru majoritatea bolnavilor cu hepatita C din România, în special acei bolnavi care nu au răspuns la tratamentul standard și care nu au nicio alternativă de tratament în acest moment. “La hepatita C, avem șanse foarte mari de vindecare, de peste 80%, aici incluzând și faptul că pacienții nu mai transmit virusul mai departe. În 2001, eu am făcut un plan pentru HIV și m-am ținut de el indiferent ce culoare politică a trecut prin Minister. Am spus că singura culoare a sănătății este culoarea albă și am mers mai departe și am implementat planul de tratament. Asta trebuie să facem și pentru hepatita C, fără nicio întârziere, pentru că putem salva multe vieți”, a declarat în cadrul dezbaterii Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel, Președinte al Comisiei de Boli Infecțioase din Ministerul Sănătății. România se află pe locul cinci în Europa din punct de vedere al numărului estimat de persoane cu Hepatita C. Conform ultimelor studii, numărul persoanelor cu infecție virală C (VHC) este de aproximativ 650.000. Această cifră oficială include și numărul celor care nu au fost diagnosticați și trăiesc cu virusul, punându-și în pericol atât propria viață, cât și pe cea a celor din jur. „Hepatita C este o problemă gravă și subestimată în România”, a adăugat Achim Kautz, Vicepreședinte ELPA (European Liver Pacients Association), prezent la eveniment. “Cu toate acestea, este o oportunitate foarte bună pentru Guvernul României să acționeze acum și să îmbunătățească diagnosticarea, informarea și accesul la tratament. Toate aceste măsuri nu doar că vor salva vieți, dar vor reduce și costurile pentru tratamentul într-o fază avansată a bolii și vor avea un impact economic pozitiv dacă o parte semnificativă a populației va fi sănătoasă în loc să se îmbolnăvească”, a completat acesta. Cu cea mai mare rată a mortalității din Europa cauzată de ciroza hepatică (peste 40 de decese la 100.000 locuitori), România nu dispune în momentul de față de un program de screening la nivel național care să ajute la diagnosticarea persoanelor infectate cu VHC și la începerea tratamentului într-un timp cât mai scurt. Un astfel de program de depistare precoce va duce la rezultate terapeutice cât mai bune și, în timp, la reducerea costurilor suportate de stat pentru fiecare pacient în parte. O a doua problemă cu care România se confruntă este procentul mic de pacienți diagnosticați cu VHC care ajung să fie tratați cu terapia standard: din peste 650.000 de persoane infectate, în România sunt tratate aproximativ 42.000 de persoane – adică mai puțin de 10%. Jumătate din persoanele care se încadrează în acest procent și sunt tratate cu terapia standard fie nu răspund la tratament, fie răspund, însă, după o vreme, boala recidivează. În prezent, pentru aceste persoane nu există nicio opțiune terapeutică în România. La nivel mondial sunt aprobate și puse la dispoziția pacienților și a medicilor noi terapii în tratamentul Hepatitei C. Aceste noi terapii aduc avantaje uriașe pacienților, iar pentru unii dintre ei reprezintă ultima lor șansă de vindecare, respectiv cresc de aproximativ 2 ori șansele de vindecare la pacienții care nu au fost tratați cu niciun fel de terapie și de 3 ori la pacienții care au fost tratați anterior, dar nu au răspuns la terapia standard. „Comunitatea academică, gastroenterologii și specialiştii în boli infecţioase cu preocupări în domeniul hepatitei virale, sunt solidari în mesajul că tripla terapie este opțiunea optimă pentru pacienții noștri”, a declarat Lucian Negreanu, medic primar gastroenterolog, președinte al Comisiei de Aprobare a Terapiei Antivirale din cadrul CNAS. Studiile arată că, până în anul 2030, numărul de cazuri de ciroză hepatică și cancer hepatic din România se va dubla. De aceea, este necesar ca și în România să se caute soluții pentru pacienții care, netratați, pot ajunge la ciroză hepatică și transplant de ficat, proceduri extrem de riscante și costisitoare atât pentru ei, cât și pentru statul român.
