În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1% din populaţia adultă, potrivit ultimelor rezultate ale celui mai recent studiu de prevalența hipertensiunii și a factorilor de risc cardiovascular, SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune. Raportat la populația României, înseamnă că în 2016, un estimat de circa 7,4 milioane de persoane suferă de hipertensiune – principalul factor de risc pentru bolile cardiovasculare, cele responsabile de cele mai multe decese atât global, cât și în țara noastră. Cu toate acestea, doar 80,9% dintre adulţii hipertensivi știu că suferă de această boală, în timp ce restul de 19,1% au fost diagnosticaţi cu ocazia studiului SEPHAR III. Aceasta înseamnă că aproximativ 1 din 5 români nu știe că are hipertensiune arterială, fiind expus unor riscuri importante în ceea ce privește starea de sănătate, generate de lipsa unei îngrijiri adecvate, care să asigure controlul eficient al afecțiuni. Totuși, în ultimii 11 ani, rata de cunoaştere a hipertensiunii arteriale a cunoscut o îmbunătățire majoră, crescând succesiv, față de rezultatele obținute de celelalte două studii SEPHAR. Dacă în anul 2005, doar 44,3% dintre persoanele hipertensive aveau cunoscută hipertensiunea arterială, în 2016, procentul acestora a ajuns la 80.9%, în următorii ani așteptându-se să crească la 96,2%, ținând cont de impactul pozitiv al campaniilor derulate în ultimii ani de către Societatea Română de Hipertensiune şi nu numai. Aceeaşi tendinţă de creştere poate fi regăsită şi la nivelul persoanelor care urmează un tratament pentru hipertensiunea arterială, arată rezultatele SEPHAR III. Dacă, în 2005, numai 38.9% dintre persoanele hipertensive urmau un tratament, în 2016, procentul acestora a crescut la 75,2% şi se preconizează că va ajunge la 91,2% în anul 2020. De asemenea, şi numărul persoanelor hipertensive aflate sub control terapeutic este în continuă creştere. În anul 2005, procentul acestora era de 19,9%, în timp ce, în 2016, procentul a crescut la 30,8%, aşteptându-se ca, în anul 2020, rata de control terapeutic să fie de 36,6%. În ciuda perspectivelor pozitive în ceea ce privește diagnosticarea hipertensiunii arteriale, persoanele aflate sub tratament sau controlul afecțiunii, rezultate studiului SEPHAR III arată că factorii de risc cardiovascular rămân o problemă critică. Dintre aceștia, diabetul zaharat și dislipidemiile generează cele mai multe îngrijorări, dat fiind că prevalența celor două afecţiuni este de două ori mai ridicată decât în 2006, fapt care creşte riscul de apariţie a complicaţiilor. Astfel, studiul SEPHAR III a identificat o prevalență de 12.2% a diabetului zaharat, în timp ce procentul persoanelor cu dislipidemie se situează la 73.2%, la nivel global și la 77.8% în rândul hipertensivilor. ”România rămâne în topul ţărilor cu risc cardiovascular ridicat, iar rezultatele SEPHAR III confirmă, încă o dată, că hipertensiunea arterială, alături de ceilalți factori de risc cardiovascular reprezintă probleme majore la nivelul sănătății populaționale. Ne bucură, totuşi, să vedem că numărul persoanelor care au hipertensiune arterială și au fost diagnosticate, precum şi al celor aflate sub tratament şi sub control terapeutic creşte de la an la an. Eforturile noastre se concentrează pe conceperea şi implementarea unor programe de prevenţie, diagnosticare precoce şi control pe termen lung”, a declarat prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune şi coordonatorul studiului SEPHAR III. Pe lângă diabetul zaharat şi dislipidemia, alţi factori de risc cardiovascular evaluați în cadrul studiului sunt obezitatea şi suprapondere, care ating cote din ce în ce mai alarmante. 34,7% dintre persoanele adulte suferă de obezitate, iar 31,8% sunt supraponderale, însă unul din cinci adulţi obezi, respectiv unul din trei adulţi supraponderali nu sunt conştienţi de problemele lor ponderale, arată SEPHAR III. Procentul persoanelor cu hipertensiune din România rămâne astfel la un nivel apropiat de cel relevat de precedentele studii SEPHAR, așteptându-se ca în următorii patru ani să urmeze un trend descendent, astfel încât, în 2020 să ajungă la 44%. Şi la nivel mondial, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces. Se estimează că doar complicațiile cauzate de presiunea arterială crescută au fost responsabile pentru 9.4 milioane de decese în 2010, în timp ce în total, bolile cardiovasculare au dus la decesul a aproximativ 17 milioane de oameni. Studiul SEPHAR III a fost efectuat pe un eşantion de 1.970 persoane, în perioada 16.10.2015-25.04.2016. Subiecții incluși în studiu au fost măsurați în greutate, înălțime, apoi acestora li s-au efectuat analize medicale specifice, inclusiv pentru factorii de risc. La finalul studiului, fiecare subiect a primit un raport complet al stării sale de sănătate, care a fost înmânat medicului de familie.
