Municipiul Iaşi s-a alăturat reţelei internaţionale “Oraşe Zero Deşeuri” (”Zero Waste Municipalities”), devenind astfel primul oraş din România, cu o populaţie de peste 350.000 de locuitori, care se angajează să implementeze soluţiile “zero deşeuri”, cu impact dovedit în alte peste 350 de oraşe europene, în tranziţia către economia circulară. Mihai Chirica, primarul Iaşului, a semnat o scrisoare de angajament pentru implementarea strategiei “zero deşeuri” şi a realizat primul pas în această direcţie, prin formarea unui grup de lucru, la a cărui primă şedinţă au participat reprezentanți ai Salubris SA, Asociaţiei RoRec, Primăriei Municipiului Iaşi, Poliţiei Locale, Alianței Economie Circulară pentru Iaşi, SC Veolia Energie Iaşi SA, EcoRomania, APM Iaşi, GNM Iaşi, Ecotic, Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate Iaşi (ADIS), alături de reprezentanți ai Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Printre soluţiile cheie analizate şi asumate de municipalitate în acest sens se numără introducerea progresivă a colectării separate pe tip de deşeu, programate pe zile diferite, cu susţinerea şi implicarea operatorului de salubritate Salubris SA, aplicarea progresivă a tarifului diferenţiat în funcţie de tipul de deşeu colectat, volumul containerului, greutatea şi/sau frecvenţa de colectare (instrumentul economic “plăteşti pentru cât arunci), ceea ce va motiva cetăţenii să arunce mai puţin, va încuraja colectarea separată şi va penaliza producerea deşeurilor mixte/reziduale, extinderea Centrului Municipal de Colectare existent, prin includerea unui atelier de reparaţii pentru mobilier, textile, electronice care pot fi recondiţionate şi reintroduse în sistemul economic, dar şi recuperarea şi refolosirea de materiale de construcţii, iniţiativă de pionierat în România cu impact semnificativ în prevenţia şi reducerea generării de deşeuri, soluţii care reprezintă piloni de bază ai economiei circulare. “Deşi ratele de reciclare sunt încă relativ modeste, municipiul Iaşi a beneficiat în ultimii ani de o serie de iniţiative, care au devenit modele de bune practici în ceea ce priveşte creşterea ratei de sortare, colectare separată şi reciclare, precum înfiinţarea primului Centru Municipal de Colectare a deşeurilor provenite din gospodării în colaborare cu organizaţia Ecotic. Alte modele de bune practici în prevenţia generării deşeurilor includ instalarea de cişmele în cadrul proiectului “Apă fără Plastic”, colectarea şi refolosirea deşeurilor textile în cadrul proiectului REDU iniţiat de Asociaţia “Mai Bine” sau repararea şi recomercializarea textilelor şi mobilierului prin proiecte ale Asociaţiei Un Coup de Main d’Emmaus”, se precizează într-un comunicat de presă al reţelei internaţionale “Oraşe Zero Deşeuri”. Aceasta are rolul de a identifica şi asigura vizibilitatea pentru cele mai performante comunităţi şi oraşe şi de a recunoaşte eforturile acelora care, deşi poate că nu obţin cele mai bune rezultate în prezent, sunt complet angajate în remedierea sistemului de gestionare a deşeurilor prin implementarea unor soluţii specifice economiei circulare, respectiv metodologia “zero deşeuri”. În cadrul reţelei, primăriile beneficiază de expertiză oferită de specialişti cu renume mondial în implementarea metodologiei „zero deşeuri”- model de ecoinovare recunoscut de către Comisia Europeană şi posibilitatea înfrăţirii cu alte oraşe “zero deşeuri” precum San Francisco, Capannori, Lublijana sau Hernani (oraş care a reuşit să atingă aproape 90% redirectare de la rampă, în 2014, fără depozitare în gropi de gunoi şi fără valorificare energetică în instalaţii de tratare termică).
