Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE) solicită revizuirea documentelor aferente proiectului de infrastructură rutieră Iaşi – Suceava, considerând că există disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte dovedirea dreptului de proprietate al tronsonului de drum ce aparţine unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare ale investiţie. “Pe zona Iașului s-a contestat conformitatea administrativă, dar nu a întregului drum (94 kilometri), ci a unor casiuri (şanţ sau rigolă pietruită, care serveşte la scurgerea apei de ploaie pe o suprafaţă înclinată de teren) aferente unei suprafeţe de circa 150 de metri liniari, aflate în extravilanul comunei Sirețel și la podul aferent comunei. Conform legislaţiei, casiurile fac parte din zona de siguranţă a drumului, iar noi am dovedit proprietatea în totalitatea acestui tronson de drum atât prin extras de carte funciară, cât şi prin hotărâri de Guvern, aşa cum ne permitea Ghidul Solicitantului, fiindu-ne contestat astăzi faptul că am mers pe ambele variante”, a declarat Marieta Afilipoaie, director-executiv în cadrul Direcţiei Proiecte şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi. Conform Ghidului Solicitantului, preluat şi în conţinutul Ordinului 2.741/ 13.10.2016, “în situaţia în care pentru demonstrarea dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe/ infrastructurii care face obiectul proiectului, solicitantul va utiliza atât Hotărârea de Guvern, cât şi documente cadastrale, în tabelul centralizator şi în cadrul planului de situaţie se va avea în vedere precizarea clară şi delimitarea obiectivelor şi suprafeţelor pentru care dreptul de proprietate este dovedit prin HG, respectiv prin extrase CF, se aplică şi pentru casiurile pentru care s-a specificat că nu avem proprietate sau pentru orice altceva care reprezintă în continuare eroare materială de reprezentare a liniei de proprietate- număr cadastral”. După cum au precizat reprezentanţii CJ Iaşi, unitatea administrativ-teritorială Iaşi a intrat în proprietatea acestui drum prin Hotărârea de Guvern 1.149/ 2011, anexa 2.24 la Hotărârea de Guvern nr. 782/ 2014 coroborate în permanenţă cu Hotărârea de Guvern 43/1997, privind regimul drumurilor şi Legea 213/ 1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările ulterioare. Astfel, în art. 2. al. 3. din Hotărârea de Guvern 43/ 1997 privind regimul drumurilor se spune că “fac parte integrantă din drum ampriza şi zona de siguranţă, suprastructura şi infrastructura drumului, podurile, podeţele, şanţurile, rigolele, construcţiile de apărare, protecţie şi consolidare, trotuarele, pistele pentru biciclişti, terenurile şi plantaţiile din zona drumului, mai puţin zona de protecţie”, casiurile fiind parte integrată din ampriză, iar ampriza făcând parte din drum. Mai mult, infrastructura rutieră statuată prin Hotărârea de Guvern 1.149/2011 şi prin Hotărârea de Guvern 782/2014 este definită ca drum public, ce face parte din proprietatea publică a judeţului, precizându-se că “zona drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie”, în cazul de faţă “ampriza fiind reprezentată de suprafaţa de teren ocupată de elemente constructive ale drumului care sunt partea carosabilă, de trotuare, piste pentru biciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă”, afirmă reprezentanţii CJ Iaşi, într-un comunicat de presă. UAT Iaşi a menţionat de la început că proprietatea acestui drum este dovedită prin Hotărâre de Guvern, fiind depuse deopotrivă şi extrasele de carte funciară, pentru a evita posibilele inconvenienţe pe această speţă. “Pentru a evita orice blocaj, vom demonstra proprietatea întregului tronson de drum prin extrase de carte funciară, ataşând deopotrivă şi hotărârile de Guvern, acestea fiind suplimentare. În urma ultimelor discuții avute cu reprezentanții ADR Nord- Est s-a stabilit să venim cu revizuiri ale documentelor inițiale, pe care le putem depune, apelul fiind deschis până la data de 30 iunie, neexistând pericolul de a pierde finanțarea. Precizez faptul că este un apel non-competitiv și cele patru proiecte ale Regiunii Nord-Est sunt prinse în Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020/ Hotărârea CDR Nord-Est,nr.2/25.02.2015, existând fonduri suficiente pentru realizarea investițiilor menționate anterior”, a declarat Marieta Afilipoaie, coordonatorul proiectului. De asemenea, reprezentanții ADRNE au solicitat și celuilalte partener al proeictului, respectiv Consiliului Județean Suceava, să revizuiască o parte din documentație, aferentă celor 11 poduri, pentru a putea corela prevederile din Ghidul Solicitantului Revizuit cu legislația aplicată apelor române. “Acest proiect rămâne prioritar pentru noi, însă fiind primul proiect depus s-au găsit necorelări privind coroborarea dintre Ghidul Solicitantului Revizuit și legislația în vigoare, cu privire la proprietatea din albia râului (Legea nr.107/ 1996 cu modificările și completările ulterioare), legislație care după părerea solicitanților de finanțare și a agențiilor de dezvoltare ar trebui modificată substanțial în sensul creării posibilității de a obține proprietatea în albie de către unitățile administrativ-teritoriale”, a declarat Maricel Popa, președintele Consiliului Județean Iași.
