Centrul Zonal Antigrindină de la Iaşi s-ar putea transforma, în curând, în Centru Naţional Antigrindină, prin mutatea sediului central din Bucureşti în capitala Moldovei. Anunţul a fost făcut, luni, de Magneriu Jalbă, directorul executiv al Direcţiei Agricole Iaşi, care a precizat că decizia mutării Centrului Naţional Antigrindină de la Bucureşti la Iaşi urmează să fie luată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. “În cadrul discuţiilor pe care le-am purtat la sfârşitul săptămânii trecute cu domnul ministru Petre Daea, care s-a aflat într-o scurtă vizită la Iaşi, s-a ridicat şi această problemă, alături de înfiinţarea a altor trei noi centre de lansare a rachetelor antigrindină la Hălăuceşti, Bălţaţi şi Strunga, pe lângă cele deja amplasate în judeţ”, a declarat Magneriu Jalbă. În cazul în care propunerea de mutare a Centrului Naţional Antigrindină de la Bucureşti la Iaşi va fi aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, noua instituţie ar urma să-şi aibă sediul în cadrul Parcului agroindustrial TransAgropolis de la Leţcani. Centrul Zonal Antigrindină, care-şi are sediul în comuna Dancu, a fost inaugurat în anul 2008, acesta deservind judeţele Iaşi şi Vaslui, investiţia ridicându-se la patru milioane de euro, bani de la bugetul de stat. Centrul Zonal Antigrindină de la Iaşi dispune de 16 puncte de lansare, dintre care 12 în judeţul Iaşi, iar alte patru puncte în judeţul Vaslui. Punctele de lansare a rachetelor din Iaşi sunt amplasate la Şorogari, Voineşti, Miroslava, Ciurea, Comarna, Bosia şi Tomeşti. În afara acestor şapte puncte din jurul municipiului Iaşi mai sunt alte cinci locaţii amenajate pe dealurile din jurul Cotnarilor şi alte patru puncte în apropierea oraşului Huşi, care deservesc suprafeţele agricole din zonele din jur. Un punct de lansare poate proteja de grindină o suprafaţă de până la 13.500 de hectare, susţin specialiştii. Sistemele antigrindină se bazează pe tehnicile radar şi utilizarea rachetelor de mici dimensiuni, cu rază de acţiune între 400 şi 5.000 de metri. Specialiştii afirmă că racheta antigrindină introduce în nori substanţe care produc nuclee active. Prin arderea unei compoziţii pirotehnice speciale, se generează aerosoli care acţionează în interiorul norilor, prevenind formarea grindinei. Precipitaţiile se uniformizează, motiv pentru care „bombardamentele antigrindină“ pot fi folosite cu succes şi pe timp de secetă, dar şi la inundaţii.
