Opera Națională Română Iași anunță premiera spectacolului mult așteptat RIGOLETTO, de Giuseppe Verdi. Reprezentațiile vor avea loc pe 30 și 31 Martie 2017, cu începere de la ora 18:30. Toate biletele au fost epuizate în câteva ore de la punerea în vânzare.
Creaţia lui Verdi este, poate, unul dintre cele mai uimitoare exemple de consecventă autodepăşire, de efort continuu pentru a pune muzica în slujba idealurilor umanităţii.
Dacă prima perioadă a romantismului a adus în operă reafirmarea unor valori lirice reprezentative pentru şcoala componistică italiană, prin personalitatea lui Giuseppe Verdi (10 octombrie 1813, Le Roncole – 27 ianuarie 1901, Milano) teatrul muzical a ajuns la o culme de popularitate fără precedent. Preluând elemente ale tradiţiei operistice, Verdi se va afirma, prin complexul creaţiei sale, ca unul dintre cei mai caracteristici compozitori romantici. Dacă la începutul carierei sale accentul se va pune pe suflul patriotic, mobilizator, al ideilor transmise prin intermediul teatrului, odată cu maturizarea componistică, acesta va ceda locul unei atitudini de largă generalizare a caracteristicilor definitorii pentru sensibilitatea poporului italian, în context universal. De la opera militantă şi până la crearea unui nou tip de dramă şi comedie muzicală, Verdi a parcurs evoluţia unui artist de neîntrecută forţă. Melodica sa, bazată pe fondul intonaţiilor cântecului popular, pe simetriile tipice canzonetei, se va ridica, treptat, la nivelul unei personale recreări în spirit italian, mereu convingătoare prin sinceritatea şi eficienţa expresiei. Fie că ne referim la primele opere sau la ultimele creaţii, la asimilarea unor ritmuri de dans contemporan sau la adoptarea unei tehnici leitmotivice personale, geniul verdian, deseori minimalizat din cauza accesibilităţii producţiei sale, domină epoca.
Căutând teme generoase, compozitorul s-a adresat cu precădere marelui fond al literaturii universale, de la Shakespeare ori Schiller, până la contemporanii săi, Hugo sau Alexandre Dumas-fiul. O vastă galerie de personaje, care aparţin celor mai diverse tipuri umane, ne oferă, în plin romantism, o adevărată frescă a problematicii istorice şi sociale, niciodată însă despărţite de sensilbilitatea marelui public. În cazul lui Verdi, accesibilitatea nu înseamnă concesie, ci adresare directă şi pasionantă, dorinţa de a se face înţeles, fără a renunţa la perfecţionarea exprimării artistice. Între prima sa lucrare cunoscută, Oberto, şi ultima, Falstaff, este cuprinsă aproape întreaga istorie a poporului italian, lupta sa pentru impunerea valorilor culturale şi spirituale justificând denumirea dată compozitorului de „l’italianissimo”.
Rigoletto, una dintre capodoperele lui Verdi, a avut premiera la Veneţia, în 1851 şi s-a bucurat de un succes răsunător. Din cauza tipului de cenzură specific epocii, libretul, bazat pe o piesă a lui Victor Hugo (Le roi s’ amuse / Regele se amuză), a trebuit supus unor revizuiri substanţiale, iar compozitorul a fost de mai multe ori pe punctul de a lăsa totul de izbelişte. În foarte scurt timp, opera a devenit un mare succes.
Prin Rigoletto, Verdi dă viaţă imaginii sale originale despre conceptul de dramă muzicală, îmbrăcând forma unui amalgam de elemente eterogene, care surprind complexitatea social-culturală, apelând la un amestec eclectic de situaţii tragicomice. Rigoletto propune abordări muzicale variate, pornind de la cea specifică micilor grupuri de muzicanţi – precum în prima scenă sau „La donna e mobile” – la melodicitatea italiană – precum faimosul cvartet „Bella figlia dell’amore” -, traversând muzica de cameră – cum ar fi duetul dintre Rigoletto şi Sparafucile – şi până la declamato-uri puternic concise, regăsite în registrul superior adoptat de Rigoletto şi de Monterone.
La Opera din Iași spectacolul ”Rigoletto”, de Giuseppe Verdi , a fost prezentat publicului pentru prima dată pe 18 mai 1958.
Regia actualei premiere o semnează Marco Spada.
Renumitul regizor italian este absolvent al secției de Muzicologie a Universității La Sapienza Roma.
Activitatea sa cuprinde studii de cercetare ale scrisorilor lui Giusppe Verdi și Gioachino Rossini în cadrul Fundației Gioachino Rossini (Pesaro) și la Istituto Nazionale di Studi Verdiani (Parma). A publicat numeroase articole științifice despre opera italiană a secolului al XIX-lea. Din 1989 până în 1998 a fost critic muzical pentru R.A.I. (Radio 2, Radio 3) și pentru cotidianul L’ Unità.
Ca muzicolog, a lucrat pentru instituții prestigioase precum Teatro San Carlo Napoli, Teatro dell’ Opera Roma, Academia Națională Santa Cecilia din Roma, Teatro Comunale din Bologna, Teatro Massimo Bellini din Catania, Opera Festival Rossini, Opera Națională din Londra.
Din 1998 până în 2016 a fost Director și Director artistic al Teatrului de Operă din Sassari (Sardinia), unde a produs mai mult de 100 de lucrări de operă, lansând cariera internațională a multor artiști.
Dintre cele mai importante titluri de operă pe care le-a regizat atât în Italia cât și în străinătate amintim: Moise în Egipt de G. Rossini (Teatro dell’ Opera din Roma, 2007), Clemența lui Tito de W. A. Mozart (Sassari – 2006, Stavanger, Norvegia – 2008), Luisa Miller de G. Verdi (Sassari – 2007), Noaptea unui neurastenic și Cei doi timizi de Nino Rota (Lecce – 2007), Marino Faliero de G. Donizetti (Bergamo -2008), Lucia di Lammermoor de G. Donizetti (Debrecen – 2008, Budapesta – 2009), Don Giovanni de W. A. Mozart (Festivalul Viterbo – 2009), Polyeucte de G. Donizetti (Sassari, Bergamo – 2010), Falstaff de G. Verdi (Teatro Giovanni Pergolesi Jesi – 2013), Nunta lui Figaro de W. A. Mozart (Teatro Carlo Felice Genova – 2014), Bărbierul din Sevilla de G. Rossini (Universitatea Antonin, Beirut – 2014), Macbeth de G. Verdi (MOB, Skopje – 2015), Elisabeta, regina Angliei de G. Rossini (Sassari – 2015), Andrea Chénier de U. Giordano (Sassari – 2016, Teatro Petruzzelli Bari – 2018).
Din distribuția celor două premiere fac parte soliști renumiți din țară și de peste hotare.
Rigoletto – Sándor Balla (Opera Maghiară Cluj-Napoca) / Vasile Chișiu (Opera Națională București)
Ducele de Mantua – Alessandro Liberatore (Italia) / Ștefan von Korch
Gilda – Cristina Grigoraș / Laura Eftimie (Teatrul Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” Constanța)
Sparafucile – Teodor Busnea
Maddalena – Florentina Onică
Giovanna – Laura Scripcaru
Monterone – Daniel Mateianu
Marullo – Victor Zaharia
Borsa – Ovidiu Manolache
Ceprano – George Cojocariu
Contesa Ceprano – Ana Maria Donose
Pajul – Silviu Stratulat
Ușierul – Florin Roman
Alessandro Liberatore (Italia), elev al marelui Luciano Pavarotti, a debutat în 2002 alături de Luciano Pavarotti, într-un recital în Monte Carlo, iar în lunile următoare a interpretat rolul Rodolfo din Boema (regia: Luciano Pavarotti), pus în scenă în Valle dei Templi din Agrigento (Italia).
Printre primele realizări menționăm și rolul Alfredo din Traviata, în Teatrele de Operă din Salerno, Sassari, Bolzano și Madrid, regia: Franco Zeffirelli, Rodolfo din Boema, la Festivalul Grappa și Bassano, la Teatrul São Carlos din Lisabona, Pinkerton din Madama Butterfly în Tokyo, Marco Aurelio din Cleopatra de Lauro Rossi la Arena Sferisterio din Macerata.
Printre angajamentele sezoanelor trecute se numără: Ducele de Mantua (Rigoletto) în Palermo, Macduff (Macbeth) în Sassari, Un cântăreț italian (Cavalerul rozelor) în Barcelona, Rodolfo (Boema) pe scenele din Dublin și Belfast, Arvino (I lombardi alla prima Crociata) la Festivalul Sferisterio di Macerata, Arbace (Idomeneo) la Săptămânile Muzicale din Stresa.
Recent, a interpretat Rodolfo (Boema) în Hong Kong și Alfredo (Traviata) la Teatrul Verdi din Trieste și Karlsruhe, Un cântăreț italian (Cavalerul rozelor) la Teatrul Real din Madrid, Cassio (Otello) cu Filarmonica BBC la Manchester şi a jucat în Lucia di Lammermoor la Săptămânile Muzicale din Stresa și Rovigo și la Teatrul Massimo Bellini din Catania, Madama Butterfly în Seul, Traviata în Rouen.
Dirijor – Ciprian Teodorașcu.
Scenografia – Mauro Tinti (Italia)
Light Design – Fabio Rossi (Italia)
Asistenți regie – Cristi Avram, Eduard Sveatchevici
Asistent costume – Rodica Eșanu
Regia de scenă – Alin Neștian, Claudiu Aghiculesei, Alexandru Constantin
Pregătire muzicală – Adina Alupei, Simona Gâdei, Mădălina Pancu
Sufleor – Emil Ambrosă
Asistenți coregrafie – Sergiu Cotorobai, Dorina Cotorobai
