Parlamentul României va aniversa pe 26 aprilie, cadrul unei şedinţe jubiliare, Centenarul “Iași – Capitala Regatului României 1916-1918 şi Oraş al Marii Uniri”, eveniment la care sunt aştepataţi să participe președintele României, Klaus Iohannis, foștii președinți ai țãrii, custodele Coroanei Române, ASR Principesa Margareta, Prefericitul Pãrinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanți ai Academiei Române, membri ai Parlamentului Republicii Moldova şi corpului diplomatic acreditat la București. În discursul lor, aceştia vor marca rolul politic, istoric şi legislativ al Iașului în perioada Primului Război Mondial și în contextul Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918. Cu această ocazie, Romfilatelia va lansa o emisiune aniversară de mărci poştale tematice, sub denumirea “Iaşi, oraş al Marii Uniri”, compusă din patru timbre şi o coliţă dantelată, care reproduc imagini ale unor monumente simbol ale orașului Iași implicate în guvernarea țării în perioada 1916 – 1918 și în pregătirea Marii Uniri din 1918: Palatul Regal (azi, Muzeul Unirii) – reședința a Regelui Ferdinand I, Palatul Rosetti Roznovanu (azi, sediul Primăriei Iași) – sediul ministerelor și al Consiliului de Miniștri în Primul Război Mondial, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – sediul Senatului și Teatrul Național „Vasile Alecsandri” – sediul Adunării Deputaților. O medalie aniversară reprezentând foștii suverani, Regele Ferdinand I și Regina Maria, ca întregitori ai României și stema Orașului Iași, vor completa emisiunea filatelică. La sfârșitul anului 1916, Iașul a devenit capitala Regatului României, iar întreaga Moldova a fost pentru românii refugiați aici, un adevărat „pământ al făgăduinţei”. La Iași, Regele Ferdinand I si Regina Maria îsi vor desãvârsi opera de reîntregire a tãrii, pregãtind Marea Unire din 1918. Mai mult, la Iași, în 23 martie 1917, Regele Ferdinand I promitea într-o Proclamație “pământ țăranilor” și ”o mai largă participare la trebile statului”. Timp de doi ani, între 1916-1918, la Iaşi, Consiliul de Miniștri, sub conducerea lui I.C. Brãtianu şi Parlamentul (Senatul si Adunarea Deputaților), prin comisiile parlamentare de revizuire a textelor constituţionale privitoare la proprietate şi la regimul electoral, prezidate de Pimen, Mitropolitul Moldovei, au adoptat decizii importante prin care s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi au fost votate legi reformatoare pentru dezvoltarea ţării noastre, precum legea electorală care a introdus votul universal şi legea agrară.
