“Toate aceste nopți albe” (“All These Sleepless Nights”), filmul care întrunește toate variantele de petreceri de vară, ajunge pe 28 iulie la Cinema “Victoria” și Cinema “Republica” din Iași. Docu-ficțiunea “Toate aceste nopți albe”, o co-producție Polonia / Anglia, distribuit de Transilvania Film, reprezintă o experiență senzorială despre ce înseamnă să fii tânăr și fără griji, laureată cu premiul pentru regie la competiția World Cinema – film documentar a Festivalului de la Sundance (SUA), este filmul pe care ieşenii l-au aşteptat vara asta. Ce înseamnă să fii cu adevărat treaz într-o lume care se mulțumește să doarmă? Kris și prietenul său cel mai bun, Michal, își trăiesc viața și iubirile la maxim, hoinărind neobosiți pe străzile Varșoviei, plutind în deriva nesiguranței și a euforiei tinereții. “Toate aceste nopți albe” încalcă toate regulile unui film documentar, dar nu este nici ficțiune. Regizorul Michal Markzak a ales să întârzie filmarea cu un an, pentru că nu exista la momentul respectiv echipament potrivit pentru cameră. Ce ar fi trebuit să folosească era atât de greu încât ar fi avut nevoie de trei oameni pe tot parcursul filmării, iar asta ar fi distrus complet intimitatea secvențelor. Și-a construit până la urmă propriul echipament de manevrare a camerei și l-a folosit pentru dublele lungi și secvențele aglomerate, lucru care i-a permis să aibă un singur om în afară de el la cadru. “Adevărul acestui film stă în modul în care surprinde momente și sentimente. Intenția nu a fost nicio secundă să spun povestea unor personaje anume ci să arăt cum se simte tinerețea în vremurile astea ciudate, în țara asta. (…) Dacă stai cu oamenii și îi asculți, ajungi să le poți anticipa mișcările. În felul ăsta nu ai nevoie să tragi mai multe duble. Trebuie doar să intri în capul lor și să prinzi ritmul conversației.”, povestește el. În vârstă de 35 de ani, regizorul și directorul de imagine Michal Marczak s-a remarcat în 2010 cu primul său documentar, “At the Edge of Russia”, despre viața de zi cu zi a unui mic grup de soldați dintr-o bază militară de lângă granița finlandeză. Filmul a fost distins cu HBO Emerging Artist Award și cu Filmmaker Award la Hot Docs, precum și cu numeroase alte premii la festivaluri din întreaga lume. Apoi a urmat documentarul “Fuck for Forest” (2012), despre un ONG din Berlin care, pe ideea că sexul poate schimba lumea, strânge bani pentru mediu prin vânzarea de filme porno home-made pe internet. Filmul a avut premiera la Festivalul de Film SXSW (South by Southwest) și a fost documentarul polonez cu cele mai multe proiecții în 2013, fiind numit de revista britanică Dazed & Confused drept „unul dintre cele mai inovatoare zece documentare din ultimii ani”.
