Mai multe fundaţii şi asociaţii neguvernamantale, printre care Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Federaţia Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR), Asociaţia Nevaăzătorilor din România şi Asociaţia Naţională a Surzilor din România, au înaintat Guvernului un set de propuneri pentru salvarea locurilor de muncă ale persoanelor cu dizabilităţi greu angajabile. Printre acestea se numără creşterea procentulului de angajare pe UPA de la 30% la 50% şi norma de muncă tot la 50% din timpul de lucru al tuturor angajaţilor, ONG-urile care fac intermediere să fie furnizori autorizaţi de servicii sociale şi de ocupare şi să aibă minim un serviciu social licenţiat, numărul minim de angajaţi pe unitatea protejată să fie de trei persoane, iar autorizaţia să fie valabilă trei ani, în prezent aceasta neavând termen de expirare. Demersul ONG-urilor are la bază decizia Guvernului, prin care se intenţionează modificarea articolului 78 al Legii nr. 448/2006, în sensul renunţării la singura facilitate pe care o au unităţile protejate autorizate, respectiv achiziţia de la ele, de produse şi servicii de către firme şi institutii publice, în cuantumul taxei pe dizabilitate. Potrivit reprezentanţilor ONG-urilor, în cazul în care această măsură va intra în vigoare, circa 2.000 de persoane cu dizabilităţi, greu angajabile, din unităţi protejate (entitati private în care minimum 30% dintre angajati sunt persoane cu dizabilităţi), îşi vor pierde locul de muncă. “Pentru aceste persoane, unităţile protejate sunt singura posibilitate de a avea un loc de muncă, un salariu şi, implicit, de a fi incluse în societate. Motivul declarat oficial e de a reglementa mai bine acest domeniu al angajării persoanelor cu dizabilităţi. În fapt, e vorba de faptul că angajatorii care nu au 4% persoane cu dizabilităţi ar trebui să cotizeze la buget, în baza acestei legi, circa 250 de milioane de euro anual, 200 milioane de euro fiind utilizaţi însă pentru comenzi de produse şi servicii de la unităţile protejate şi doar 50 milioane de euro intrând în buget. Intenţia executivului este chiar de dublare a obligaţiei angajatorului, iar în condiţiile în care facilitatea ar dispărea, atunci anual, la buget ar intra circa 500 milioane de euro”, a declarat Mihaela Munteanu, director de comunicare şi advocacy FONSS. Legea 448/2006 se doreşte a fi un cadru de susţinere a încadrării în muncă a persoanei cu dizabilităţi şi prevede ca angajatorii cu peste 50 de angajati să aiba 4% dintre aceştia persoane cu dizabilităţi. “Din păcate, majoritatea angajatorilor nu pot să îndeplinească această cerinţă şi atunci au alternativa de a plăti o taxă lunară la buget, egală cu jumătate din salariul minim brut pentru fiecare loc de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, neocupat. O altă opţiune, care este singura facilitate legală pentru unităţile protejate autorizate, este ca în locul plăţii taxei la buget, instituţia să facă comenzi de produse şi servicii de la o unitate protejată autorizată. În felul acesta sunt susţinute locurile de muncă şi serviciile suport pentru persoanele cu dizabilităţi greu angajabile. Intenţia de modificare a legii este dispariţia acestei ultime opţiuni”, a precizat Mihaela Munteanu, care a precizat că o parte din ONG-urile în cadrul cărora funcţionează unităţi protejate autorizate sunt şi furnizori de servicii sociale, având 72 de servicii licenţiate şi peste 3.500 de persoane din grupuri vulnerabile pe care le sprijină zi de zi – copii, tineri, femei, persoane vârstnice şi din alte grupuri vulnerabile. Un număr de 320 de persoane cu dizabilităţi angajate în aceste unităţi protejate sunt printre cei greu angajabili, având dizabilităţi severe, precum autism, surzi, nevăzători, sindrom Down, HIV/SIDA, unii provenind din casele de copii.
