Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (ZEIA) are drept scop sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor, pentru a combate rezistența acestora la antimicrobiene (RAM) – un proces natural cauzat de folosirea lor excesivă. RAM a devenit un inamic major al sănătăţii publice mondiale. ZEIA 2017 relansează pledoaria în favoarea utilizării prudente a antibioticelor pentru a împiedica infecțiile comune și leziunile minore să ucidă iarăși în viitorul apropiat. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, în colaborare cu Primăria Municipiului Iaşi, Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, medicii de familie şi reprezentanţii organizaţiilor studenţesti vor initia in aceasta perioada o campanie de informare cu privire la beneficiile și riscurile administrării de antibiotice. Astfel, se vor distribui pliante in unitatile scolare si la cabinetele medicilor de familie. De asemenea, vor fi distribuite materiale informative catre populatie prin intermediul Centrelor de Cartiere si va difuzat un spot video in mijloacele de transport public si in statiile de autobuz. Tema campaniei, “Administrarea antibioticelor: întotdeauna precedată de o recomandare medicală”, reamintește singurul mod în care trebuie administrate antibioticele pentru a le păstra eficiența. Sloganul ZEIA 2017 “Utilizați prudent antibioticele, în interesul Dvs. și al sănătății publice!” traseaza singura cale pentru reducerea consumului acestor medicamente, în prezent excesiv de ridicat în Europa și mai ales în țara noastră. Actualmente, în Europa se estimează că infecţiile cauzate de bacteriile prezentând RAM continuă să provoace anual circa 25 000 decese. Dincolo de decesele evitabile, extra-costurile de asistenţă medicală şi pierderile economice de pe urma incapacităţii de muncă sunt estimate la cel puţin 1,5 miliarde euro. Ca și în anii precedenți, situația privind RAM în Uniunea Europeană/Spațiul Economic European prezintă variații largi în funcție de specia bacteriană, de grupul antimicrobian și de regiunea geografică. Astfel, în general procentele de rezistență mai scăzute au fost raportate de țările din nord iar procente mai mari de țările din sudul și estul Europei. Consumul total de antibiotice în România este extrem de mare și caracterizat de accentuarea utilizării preferențiale a antibioticelor cu risc de a selecta rezistența bacteriană și de a induce infecții severe, precum cele determinate de bacteria Clostridium difficile. Astfel, nivelul consumului în 2015 a fost în creștere cu 6,5% față de anul 2014, confirmând tendința crescătoare pentru perioada 2011-2015 și plasându-ne pe locul al 2-lea cel mai defavorabil, după Grecia. Principalele grupe de antibiotice utilizate au fost penicilinele – 54,6%, cefalosporinele – 15,4% și chinolonele – 10,3%. Corectarea acestei situații critice a României depinde în opinia specialiștilor, de măsuri menite să contracareze informarea insuficientă sau mentalitatea eronată la nivelul populației generale privind rolul, beneficiile și riscurile administrării de antibiotice; prescrierile excesive, atât în spital cât și în ambulatoriu; accesul încă relativ facil la antibiotice, cu nerespectarea reglementărilor privind eliberarea lor doar pe bază de prescripție.
