Două studii realizate recent de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași sugerează că prezența la vârf a femeilor în domeniul bancar are un impact pozitiv, acest lucru determinând scăderea riscurilor și a costurilor de operare, precum și creșterea performanței și a eficienței băncilor. Cercetările asupra impactului diversității de gen în sistemul bancar au fost conduse de Alin Andrieș, conferențiar din cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA), alături de alți autori din țară și din străinătate. Ambele studii se concentrează pe una dintre cele mai competitive industrii – cea bancară, luând în considerare peste o sută de instituții din Europa Centrală și de Est, cu date dintr-o perioadă de șapte ani și un total de 56 de factori luați în considerare. Folosind o serie de indicatori pentru a calcula cât de „diversă” este conducerea unei bănci, un prim studiu dovedește faptul că prezența femeilor în structurile de conducere are un impact pozitiv atât asupra reducerii costurilor, cât și asupra eficienței tehnice – o mărime ce descrie cât de capabilă este o bancă să își transforme resursele în rezultate financiare. „Atunci când comparăm băncile care nu au nici o femeie în conducere cu cele care au cel puțin o femeie, rezultatele sunt semnificative. Cifrele analizate arată că prezențaa cel puțin unei femei în conducerea băncilor are un impact puternic asupra capacității acestora de a reduce resursele implicate și a costurile, fără compromis asupra rezultatului. La fel de importantă este și prezența femeilor atunci când este vorba despre eficiența tehnică, rezultatele fiind vizibil pozitive”, a precizat conf.dr. Alin Andrieș, coordonatorul studiului. Cercetarea a fost realizată pe baza datelor din 122 de bănci comerciale din 17 țări din Europa Centrală și de Est, analizate pentru perioada 2005-2012. În medie, 20% dintre bănci nu au avut, în perioada menționată, nici o femeie în structurile de conducere. În România, proporția acestora este de 24%. Studiul arată și faptul că în România, din totalul membrilor din consiliile de conducere ale băncilor, 11% sunt femei, distribuite astfel: 12% în consiliile de supraveghere, respectiv 10% în consiliile directoare. La nivelul țărilor studiate, media a fost o prezență de 14% a femeilor în comisiile de conducere a băncilor. „Din perspectiva prezenței femeilor în poziții de conducere în cadrul instituțiilor financiare, România stă relativ rău comparativ cu alte țări”, a apreciat Alin Andrieș. „Numărul femeilor care ocupă poziții de director general la nivelul companiilor de mari dimensiuni este foarte redus in România. Stăm relativ rău și din perspectiva femeilor în structurile de conducere ale companiilor, adică în consiliile de administrație și/sau director”, a spus acesta. Un al doilea studiu a urmărit dacă prezența femeilor în structurile de conducere poate reprezenta un obiectiv strategic prin care băncile să își îmbunătățească performanțele financiare și nivelul de stabilitate. Acesta a avut în vedere un eșantion de 156 de bănci comerciale din 17 țări din Europa Centrală și de Est, tot pentru perioada 2005-2012. De data aceasta, analiza s-a concentrat pe prezența femeilor în consiliile de conducere, respectiv pe femeile cu funcție de director general al băncii. Cifrele au arătat un impact pozitiv dincolo de orice dubii: cu cât în consiliu director avea în componență mai multe femei, cu atât mai ridicată a fost performanța financiară a băncii. Acolo unde o femeie ocupa funcția de director general, băncile au avut o profitabilitate medie cu 9,5 procente mai ridicată în comparație cu cele conduse de un bărbat. S-a demonstrat de asemenea că prezența femeilor în consiliile directoare are un efect benefic. O altă caracteristică asupra căreia s-a îndreptat studiul a fost stabilitatea băncii, măsurată în special prin prisma proporției de credite neperformante și a probabilității ca banca să intre în incapacitate de plată. „Motivul pentru care am luat în considerare această dimensiune este că femeile sunt mai precaute și au o aversiune ridicată față de risc, fapt studiat și demonstrat științific.Am urmărit să aflăm dacă această diversificare de opinii la nivelul structurilor de top are un impact asupra stabilității”, a explicat conf. Alin Andrieș. Astfel, conform datelor studiate, prezența femeilor în conducerea băncilor determină creșterea stabilității băncilor și scăderea proporției de credite neperformante. În special în perioada crizei economice, băncile cu prezență feminină în conducere au avut o profitabilitate mai mare. Mai mult de atât, cu cât proporția de femei din consiliile directoare a fost mai mare,cu atât banca a fost mai stabilă în timpul crizei, limitându-și pierderile. Pentru perioada 2005-2012, aproximativ 14% dintre membrii consiliilor directoare ale băncilor au fost femei, iar 9% dintre consiliile directoare au fost conduse de femei. Studiul relevă și o diferență semnificativă în ceea ce privește diversitatea de gen a consiliilor directoare între țările membre UE și cele non-membre sau cele care au devenit membre în 2007. Prof.univ.dr. Bogdan Căpraru, unul dintre co-autorii celor două studii, subliniază că „orice politici privind îmbunătățirea guvernanței corporative a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est trebuie să țină cont de structura și diversitatea board-urilor. Prezența cât mai mare a femeilor în aceste consilii/comitete, dimensiunea mai mare a board-ului, prezența membrilor independenți în board-uri și o structura de management riguroasă, au ca efect o îmbunătățire a eficienței băncilor comerciale din sistemele bancare ale Europei Centrale și de Est, în special în cadrul băncilor de dimensiuni mari.” „În România nu există o discuție serioasă privind rolul femeilor în structurile de guvernanță, deși subiectul se dezbate de mult timp atât la nivel european, cât și la nivel mondial. În Uniunea Europeană se discută acum despre posibilitatea introducerii unei ponderi minime de femei în conducerile companiilor, dar în cel mai optimist caz aceasta va fi doar o simplă recomandare. Impactul pe termen mediu și lung va fi însă foarte important, deoarece creând permisele că femeile pot ocupa funcții de conducere, atunci își vor dori și ele mai mult și vor avea curaj să acceadă. Pentru că acum, femeile se confruntă cu o barieră culturală”, a concluzionat conf.univ.dr.Alin Andrieș. Cercetările, aflate încă în lucru, sunt disponibile pe portalul Social Sciences Research Network cu următoarele titluri:The impact of board gender on bank performance and risk in emerging markets, autori: conf.dr. Alin Andrieș (FEAA, UAIC), prof.dr. Seyed Mehdian (University of Michigan-Flint) și prof.univ.dr. Ovidiu Stoica (FEAA, UAIC) șiGender diversity on boards and bank efficiency accorss Emerging Europe, autori:conf.dr. Alin Andrieș (FEAA, UAIC), prof.univ.dr.Bogdan Căpraru (FEAA, UAIC), dr. Antonio Minguez-Vera (University of Murcia), lect.univ.dr. Simona Nistor (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj).
