Departamentul Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, alături de Departamentul de Cercetare din cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, organizează în perioada 14-15 noiembrie Conferința internațională de științe politice – „România – de la Marea Unire la Integrarea Europeană”. Deschiderea evenimentului va avea loc miercuri, 14 noiembrie, începând cu ora 10.00, în Sala Senatului a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în prezența prof. univ. dr. Mihaela Onofrei, ordonator de credite al UAIC, și a altor invitați. În cadrul evenimentului, keynote speakers vor fi profesorii de științe politice Radu Carp (Universitatea București), Ioan Stanomir (Universitatea București) și Daniel Şandru (Universitatea „Petre Andrei” din Iași, coordonatorul Compartimentului Centenar din cadrul Primăriei Municipiului Iași). Tema prelegerii inaugurale care va deschide conferința internațională este – „România la centenar. Reflecții despre trecut și viitor”. Prelegerea va avea loc miercuri, 14 noiembrie, începând cu ora 10.30, în Sala Senatului. Ulterior, începând cu ora 12:00, conferința se va desfășura pe paneluri tematice paralele. Conferința internațională va reuni aproape 40 de cadre didactice universitare, cercetători, specialiști în diverse domenii, doctoranzi, masteranzi și studenți. La eveniment vor participa membri ai comunității academice din România, Republica Moldova și Ucraina. „Cele zece paneluri vor problematiza situații de larg interes din România, Republica Moldova, Ucraina, bazinul Mării Negre și Uniunea Europeană. De asemenea, temele și lucrările din cadrul conferinței pun în discuție rolul UE ca actor regional, opțiunea europeană dincolo de Prut, geopolitica și securitatea frontierelor europene estice, chestiuni de administrație publică, comunicare, istorie recentă etc. De asemenea, lucrările conferinței problematizează aspecte legate de dimensiunea politică sau economică a României interbelice, a relațiilor internaționale din ultimul secol și despre modul în care România răspunde astăzi, la o sută de ani de la Marea Unire, așteptărilor și opțiunilor cetățenilor săi”, precizează organizatorii, într-un comunicat de presă. Conferința are în centrul său ideea potrivit căreia, în contextul aniversării Marii Uniri, se impune o analiză a contextului care a creat condițiile pentru realizarea unui demers de asemenea magnitudine, evidențiind atât specificul punctelor de vedere exprimate de diversele provincii istorice cât, mai ales, aducând în prim plan elementele de convergență care au cristalizat statul unitar România. De asemenea, într-o perspectivă subiacentă vor fi analizate principalele orientări politice responsabile de acest eveniment precum și mecanismele prin intermediul cărora a fost posibilă formularea și realizarea unui asemenea obiectiv național. „Această perspectivă istorico-analitică va fi completată cu modul în care România se poziționează și reacționează din poziția actuală, de stat membru al Uniunii Europene în raport cu vecinătatea estică a acesteia. Un atare demers este necesar nu doar pentru a sublinia provocările pe care poziționarea geografică a României le generează cât, mai curând, de a identifica o serie de avantaje geopolitice și geostrategice pe care România ar trebui să le utilizeze pentru a-și formula obiectivele de politică externă la 100 de ani de la Marea Unire. Astfel, vecinătatea cu spațiul ex-sovietic precum și relațiile preferențiale cu Republica Moldova pot deveni aspecte extrem de importante atât pentru modelarea politicii externe a României, în încercarea de a defini un nou proiect de țară, cât și pentru posibile îmbunătățiri ale politicilor și pârghiilor comunitare care gestionează vecinătatea orientală în condițiile în care Uniunea Europeană (UE) este interesată în stabilitatea, buna guvernare şi dezvoltarea economică de-a lungul granițelor sale estice. Altfel, conferința va urmări, fructificând experiența istorică, să identifice cum poate și trebuie să răspundă România provocărilor contemporane din poziția de vecinătate estică a Uniunii Europene – identificarea principalelor mecanisme politice și diplomatice prin intermediul cărora România poate să reprezinte un actor activ în raport cu Federația Rusă dar și cu statele foste republici sovietice”, se mai arată în comunicat.
