Slujbe de pomenire pentru făuritorii Unirii Bucovinei cu România, organizate pe întreg cuprinsul Arhiepiscopiei Iaşilor

Cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la Unirea Bucovinei cu România, Arhiepiscopia Iașilor a organizat miercuri, 28 noiembrie, slujbe de pomenire în memoria celor care au înfăptuit actul istoric din urmă cu un secol, care a consfinţit revenirea la Ţara – Mamă a ţinutului Moldovei de Nord. Astfel, începând cu ora 11.30, în toate bisericile de parohie şi mănăstirile de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Iașilor s-au săvârșit slujbe de pomenire, ca adâncă recunoştinţă pentru marii noştri înaintaşi. La sfârșitul acestor slujbe, la ora 12.00, în toate aceste lăcașuri de cult s-au tras clopotele. De asemenea, în Catedrala Mitropolitană din Iași, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit o slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Bucovinei cu Regatul României. „Cu gânduri de bucurie și nădejde în același timp, ne îndreptăm spre Alba Iulia. Cu nădejde, rugându-L pe Dumnezeu să sădească în noi duhul unității; care să se arate cum știe El mai bine. Și îndrăznim și noi să-L rugăm casă se manifeste acest duh al unității astfel încât românii să se înțeleagă mai bine, să se ajute mai mult, să se ierte mai statornic unii pe alții. Să se arate duhul unității și în revenirea acasă a teritoriilor încă înstrăinate, care sângerează atât de adânc, pe trupul real al țării”, a menționat Înaltpreasfinția Sa, în cuvântul adresat celor prezenți la slujbă. După citirea rugăciunilor de dezlegare, prof. univ. dr. Gheorghe Iacob, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a rostit o scurtă cuvântare înaintea celor prezenți. Domnia sa a precizat că Biserica a avut un rol esențial în realizarea actului istoric de la 28 noiembrie 1918. „În primul rând, Biserica a contribuit la consolidarea statului lui Cuza și și-a afirmat independența înaintea independenței politice, prin organizarea Sinodului, în 1872, care după aceea a dus la Autocefalia din 1885. Biserica a însemnat apărarea identității naționale în Basarabia, în Bucovina și în Transilvania. (…) La Cernăuți, Unirea a fost votată în Palatul Sinodal, deci chiar în curtea Bisericii, unde acum funcționează Universitatea”, a spus prof. univ. dr. Gheorghe Iacob. Membrii Congresului General al Bucovinei, care au votat Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, au fost: Mitropolitul VLADIMIR de Repta, Preotul DIONISIE Bejan, Preotul IPOLIT Tarnovschi, Preotul DIMITRIE Dan, Preotul ŞTEFAN Saghin, SEXTIL Puşcariu, VASILE Bodnărescu, VICTOR Bodnărescu, ROMUL Dan, FILARET Doboş, IANCU Flondor, NICU Flondor, RADU Grigorcea, GHEORGHE Grigorovici, GHEORGHE Jemna, TOADER Leuştean, DIMITRIE Marmeliuc, AUREL Morariu, ION Nistor, ILIE Odochian, DORIMEDONT Popovici, EUSEBIE Popovici, VASILE Reus, VASILE Şandru Alboi, RADU Sbiera, TEODOR V. Ştefanelli, GHEORGHE Tofan, LAURENŢIU Tomoioagă, AUREL Voronca, OCTAVIAN Voronca, EMIL Kaminski, RAFAEL Kaindl, TOADER Crasovschi, VASILE Ilaşciuc, TEODOR Mardari, IONICĂ Mintici, GHEORGHE Ţintă, NICOLAE Chomaşciuc şi toţi cei dimpreună cu ei, se precizează într-un comunicat al Biroului de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor.