Președintele Consiliului Județean (CJ) Iași, Cristian Adomniței, consideră că așa-zisul proiect al Legii de reorganizare administrativ-teritorială, lansat pe piață, în această săptămână, de mass media centrale, nu are nicio relevanță, atât timp cât Guvernul României nu și-a asumat, până acum, niciun astfel de document. „Nu mă grăbesc să comentez propuneri venite din diferite părți, fie de la colegi, fie de la adversari politici sau chiar aliați politici. Primul proiect pe care îl voi comenta foarte serios, cu argumente, va fi proiectul pe care îl va genera Guvernul. În procesul de întocmire a acelui proiect, noi, președinții de consilii județene și primarii, vom avea propriile opinii, care vor fi prezentate și dezbătute înainte ca Guvernul să îl facă public”, a afirmat Cristian Adomniței, într-o declarație de presă. Potrivit președintelui CJ Iași, înaintea lansării spre dezbatere a unui astfel de proeict este necesară definirea cât mai clară a conceptului de regiune. ”Consider că trebuie să definim foarte clar ce este regiunea, din ce se finanțează, la ce tipuri de proiect se adresează și dacă nu cumva, prin înfăptuirea noii regiuni, noi facem viața cetățeanului mai grea. De exemplu, dacă în Regiunea de Nord-Est s-ar lua din atribuțiile județelor și s-ar crea o centralizare administrativă, iar un cetățean care locuiește la Tutova – Vaslui sau la Sascut – Bacău ar avea de mers pentru a-și rezolva problemele sale la Iași sau la Piatra Neamț, nu cred că i-am făcut viața mai bună. Toată Europa este fundamentată pe principiul subsidiarității, adică de a aduce decizia cât mai aproape de cetățean. Acest proces înseamnă să iei din atribuțiile pe care astăzi le are Guvernul și să le dai în teritoriu, în speță regiunii. Până nu definim foarte clar fondul problemei, nu voi participa la discuția despre formă”, a spus Adomniței. În ceea ce privește aspectele legate de numărul regiunilor, orașele în care acestea își vor avea sediile, ori cei care se vor afla în fruntea acestor instituții, președintele Consiliului Județean Iași a subliniat că toate aceste lucruri ar trebui să fie ultimele luate în discuție. Potrivit proiectul de lege privind regionalizarea, lansat în această săptămână în mass media centrale, România ar urma să fie împărțită în opt regiuni, fiecare dintre acestea fiind formată din două sau mai multe judeţe. Regiunea de Nord Est, care ar urma să includă judeţele Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, ar fi trebuit să aibă reşedinţa la Piatra Neamţ. În document se precizează că în fiecare regiune se va constitui câte un consiliu regional, ca autoritate a administraţiei publice regionale. Consiliul regional ar urma să fie ales în condiţiile legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale si regionale. Consiliul regional ar urma să fie condus de către un preşedinte, asimilat demnitarului, care nu are calitatea de consilier regional, fiind ales prin scrutin uninominal. Mandatul preşedintelui consiliului regional şi al consilierului regional este de patru ani. Consiliul regional, ca autoritate a administraţiei publice regionale, ar urma să fie compus din consilieri regionali, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, de către persoanele cu drept de vot din regiunea respectivă, în condiţiile legii, numărul membrilor fiecărui consiliu regional urmând să fie stabilit prin ordin al prefectului regiunii, în funcţie de numărul locuitorilor regiunii, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile regionale.
