Comisia Europeană nu a primit nicio notificare din partea Guvernului României prin care să-i fie adus la cunoştinţă faptul că Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş nu s-ar mai construi cu fonduri europene nerambursabile, a declarat comisarul european pentru politici regionale Corina Creţu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Iaşi. „Am aflat şi eu cu surprindere, la fel ca dumneavoastră, despre anunţul făcut de doamna prim ministru Viorica Dăncilă privind alocarea sumei de 1,2 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru construcţia tronsonului de drum Iaşi – Târgu Neamţ. Este trist că această porţiune din autostrada A8 nu se doreşte a fi realizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, Guvernul preferând să meargă pe varianta parteneriatului public privat. Este, însă, bine că măcar se doreşte începerea acestei investiţii atât de importante pentru Moldova”, a afirmat Corina Creţu. Aceasta a ţinut să sublinieze că, cel puţin teoretic, varianta construcţiei Autostrăzii Est – Vest cu fonduri exclusiv europene nu a fost întrutotul eliminată. „Deşi calendarul este mult întârziat, Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş face parte încă din Masterplanul pentru Transport aprobat de Uniunea Europeană, alături de Autostrada Piteşti – Sibiu. Comisia Europeană are puşi deoparte 900 de milioane de lei pentru studiul de fezabilitate, proiectul tehnic şi începerea lucrărilor la tronsonul Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş. Cu alte cuvinte, A8 se poate construi, încă, cu bani de la Uniunea Europeană”, a menţionat Corina Creţu. În ceea ce priveşte documentaţia privind construcţia Spitalului Regional de Urgenţe de la Iaşi, comisarul european pentru politici regionale a spus că aceasta este cea mai avansată din punct de vedere tehnic, problema principală reprezentând-o „bâlbâielile” Guvernului în privinţa datei începerii efective a lucrărilor. „Decizia este, în acest moment, la Guvern, care nu a dat niciun semn în legătură cu modul în care doreşte să finanţeze aceste investiţii. Îmi doresc din toată inima ca toate cele trei spitale regionale de urgenţă (de la Iaşi, Cluj şi Craiova – n.red.) să devină realitate în cel mai scurt timp. Banii europeni (300 de milioane de euro – n.red) pentru aceste investiţii există şi sunt puşi deoparte, însă este absolut necesar ca Guvernul să ia cât mai rapid o decizie în privinţa modului de finanţare a celor trei unităţi spitaliceşti”, a declarat Corina Creţu. În altă ordine de idei, comisarul european pentru politici regionale şi-a exprimat regretul că actualul guvern nu a reuşit să atragă decât 19% din fondurile nerambursabile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru proiectele de infrastructură mare. În contrast cu situaţia de la nivel central, Corina Creţu a ţinut să felicite municipalitatea ieşeană pentru gradul ridicat de absorbţie a fondurilor europene, materializat prin implementarea a numeroase proiecte de dezvoltare a oraşului. „Felicit Primăria Municipiului Iaşi şi pe domnul primar Mihai Chirica pentru modul în care au ştiut să atragă fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, Iaşul fiind, din acest punct de vedere, unul dintre oraşele care s-au remarcat la acest capitol. Fiecare dintre proiectele accesate de municipalitate sau cele aflate în curs de implementare au contribuit la dezvoltarea oraşului şi la creşterea nivelului de trai al cetăţenilor”, a afirmat Corina Creţu. Înaltul oficial european a participat sâmbătă, în Sala Mare a Primăriei, la o dezbatere privind investițiile din oraş, implementate sau aflate în stadiu de implementare, realizate prin politica de coeziune a Uniunii Europene, la care a fost prezent şi primarul muniicpiului Iaşi, Mihai Chirica. La final, comisarul european Corina Crețu a vizitat șantierul unde se desfășoară lucrările de consolidare şi reabilitare a Palatului Braunstein, clădire de patrimoniu, efectuate cu fonduri europene.
