Devenit, în ultimul deceniu, unul dintre cei mai convingători ambasadori ai Iașului cultural și ai României, prin selecții la festivaluri din întreaga lume și prin organizarea la sediu a celui mai longeviv eveniment din urbe dedicat artelor spectacolului (Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, ediția a 12-a, 3-10 octombrie 2019), Teatrul „Luceafărul” continuă misiunea asumată de a reprezenta comunitatea în manifestări internaționale. Astfel, în aceste zile, trupa Teatrului „Luceafărul” se află în China, la Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii, de la Xi’an. După foarte buna impresie lăsată anul trecut, în septembrie, când artiștii ieșeni au fost laureați cu distincția Certificate of Appreciation pentru prestația artistică cu spectacolul Capra cu trei iezi, după Ion Creangă, distincție acordată de Xi’an Qujiang New Area Administrative Committee și The Departament of Culture, Radio, Film, TV, Press and Publications of Xi’an, anul acesta, echipa artistică a fost invitată din nou. „Pe 1 și 2 iunie, artiștii ieșeni vor juca trei reprezentații ale spectacolului Hansel și Gretel, după Frații Grimm (regia Ion Ciubotaru, scenografie Constantin Butoi, distribuție Carmen Mihalache, Alex Iurașcu, Liliana Mavriș Vârlan, George Cocoș). Varianta nonverbală a spectacolului în care Răul este reprezentat de consumul excesiv de dulciuri va aduce în sala de spectacole aproximativ o mie de spectatori chinezi, conform declarațiilor directorului artistic al celei de-a patra ediții a Festivalul Internațional de Teatru pentru Copii de la Xi’an, NingbeyZhang, vicepreședinte al Alianței Asiatice a Teatrelor și Festivalurilor pentru Publicul Tânăr”, se precizează într-un comunicat de presă al Teatrului „Luceafărul”. Festivalul reunește 19 producții din 13 țări ale lumii. În cadrul aceluiași eveniment, directorul artistic al Teatrului „Luceafărul”, teatrologul Oltița Cîntec, va susține, în data de 31 mai, o conferință despre teatrul de gen din România. Conferința este intitulată “Teatrul pentru publicul tânăr – realități românești” și va conține numeroase referiri și la instituția ieșeană, privită în context național și european.
