Primarul Mihai Chirica a participat miercuri, 10 iulie, la conferința „Index urban pentru servicii publice de calitate și administrație publică eficientă”. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Dezvoltare Urbană și Teritorială (București) în parteneriat cu Asociația CIVICA (Iași) și a fost inclus în cadrul proiectului „Romanian Urban Index – Sistem independent de monitorizare al serviciilor publice”, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă. La eveniment au participat experți în administrație din mediul public, academic și de afaceri, printre aceștia figurând reprezentanți ai Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ai Universității „Al. I. Cuza” Iaşi și ai companiei IT Yonder. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Primăriei, printre temele abordate s-au numărat benchmarkingul urban (compararea serviciilor publice ale unor primării de municipii cu practici similare identificate din alte primării, ca model de îmbunătățire a calității serviciilor publice), modalitățile de eficientizare a serviciilor publice sau digitalizarea serviciilor oferite de administrația publică locală. „Cred că nu ar trebui să vorbim despre servicii publice, ci despre calitatea vieții. Toată filosofia acestor instrumente de monitorizare pe care lumea civilizată le are de foarte multă vreme urmărește un singur lucru: calitatea vieții locuitorilor din respectiva localitate. Cred că acolo trebuie să ajungem și noi. În România trebuie să clasificăm aceste servicii publice, pentru că nu toate sunt la îndemâna autorităților locale. Fiecare cetățean își îndreaptă atenția, de fiecare dată, în primul rând spre autoritățile locale, spre cei care le conduc soarta, dar nu toate sunt în sarcina consiliilor locale sau primăriilor. (…) Iașul merge pe drumul cel bun. Indicatorii ne arată acest lucru. La nivel național suntem pe locul III la nivel de salarizare, pe locul II la nivel de întinerire a populației, pe locul I la creșterea numărului de locuințe la mia de locuitori. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, suntem unul din «orașele-magnet» ale României, una din concluzii fiind că avem cel mai mare potențial de dezvoltare pentru următorii cinci ani între municipiile din țară. Iașul se bucură de o calitate a vieții crescută datorită, de exemplu, unor servicii de salubritate eficiente. (…) Sunt și servicii publice care mai trebuie îmbunătățite, cum sunt cele de transport. Ele nu suferă din lipsa de dotări. Avem parc de autobuze noi, sistem de monitorizare, personal crescut și eficient, dar în continuare ne creează probleme prin blocaje în trafic, imposibilitatea respectării graficelor de transport și altele”, a declarat primarul Mihai Chirica. Edilul a făcut și o propunere asociațiilor organizatoare care, dacă ar fi pusă în practică, ar putea aduce o îmbunătățire a calității vieții la nivel național. „Cred că ar trebui făcută o propunere Guvernului României să dezvolte niște departamente sub statutul de Minister de Planificare Teritorială. Numai în acest fel vom reuși să facem politici de dezvoltare coerente, în care discrepanțele dintre regiunile țării să fie mult reduse. Planificarea urbană trebuie să fie o atenție permanentă a oricărui stat care vrea să se dezvolte pe termen lung, iar apoi fiecare regiune, respectiv localitate, să-și ajusteze strategia după cea națională. Pentru că la noi de multe ori strategiile locale nu sunt în consens cu strategia națională”, a adăugat primarul Municipiului Iași. Potrivit managerului proiectului, Ciprian Ciucu de la Centrul de Dezvoltare Urbană și Teritorială, proiectul „Romanian Urban Index – Sistem independent de monitorizare al serviciilor publice” își propune să creeze un așa-numit „benchmarking pentru municipii”, un proces structurat pentru compararea serviciilor publice ale unor primării de municipii cu practici similare identificate din alte primării și implementarea celor mai bune idei în procesele proprii. Astfel, benchmarkingul devine un model și un mijloc de îmbunătățire a calității serviciilor publice. Pentru aceasta, Centrul de Dezvoltare Urbană și Teritorială, împreună cu zece primării de municipii (Iași, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Vaslui, Alba-Iulia etc.) și cu organizațiile neguvernamentale partenere, compară indicatori de performanță sau calitate ai serviciilor publice (de exemplu, frecvența de circulație a unui tramvai, timpul de soluționare a unei avarii la rețeaua electrică etc.), identifică cele mai bune rezultate, analizează care sunt cauzele acestor rezultate și învață din experiența acelora care performează.
