„Iaşul are şi va avea termoficare încă mulţi de acum încolo. Avem unul dintre cele mai performante sisteme de termoficare din România şi aşa vom rămâne”, a declarat primarul Mihai Chirica, vineri, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Palatul Roznovanu, şeful municipalităţii dorind astfel să lămurească o serie de aspecte juridice legate de funcţionarea Centralei Electrice de Termoficare (CET) Iaşi, precum şi furnizarea de detalii tehnice privind investiţiile masive făcute în sistemul de producere şi distribuţie a energiei termice. Asta, în condiţiile în care joi, 5 decembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins cererea de revizuire introdusă de Municipiul Iaşi în Dosarul 1137/1/2019, obiectul revizuirii constituindu-l contradictorialitatea a două hotărâri judecătoreşti pronunţate de aceeaşi instanţă judecătorească în dosarul CET şi anume: decizia nr. 4987 din 20 noiembrie 2018 în Dosarul nr. 581/99/2015 şi decizia nr. 649 din 21 martie 2019 in Dosar nr.629/99/2012. „Prin hotărârea definitivă pronunţată de Înalta Curte în dosarul nr. 581/99/2015, Înalta Curte a respins acţiunea introdusă de CET şi a admis apărările Municipiului Iaşi în sensul că a reţinut faptul că toate bunurile reglementate de contractul de concesiune sunt supuse priorităţii interesului public şi că, potrivit contractului de concesiune, la încetarea acestuia, CET, în calitate de concesionar, are obligaţia de a restitui bunurile de retur în deplină proprietate, în mod gratuit şi liber de orice sarcini, această clauză reprezentând titlul în baza căruia bunurile au fost predate de către Municipiul Iaşi, fără ca acesta să plătească vreo despăgubire”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Primăriei. În document se subliniază că, după pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti, tot Înalta Curte s-a pronunţat în dosarul nr. 629/99/2012, care a avut ca obiect acţiunea în revendicare introdusă de Municipiul Iaşi împotriva CET, această acţiune fiind respinsă. Valoarea bunurilor revendicate a fost apreciată în instanţă ca fiind de 69.860.039 lei. În acest context, reprezentanţii municipalităţii ieşene subliniază că, prin decizia în cauză, Înalta Curte nu a instituit un titlu executoriu în favoarea CET, ci doar a respins revendicarea Municipiului Iaşi. „În condiţiile date, cel mai important aspect de subliniat este faptul că, deşi s-a respins acţiunea în revendicare, Înalta Curte a statuat definitiv şi irevocabil în favoarea Municipiului Iaşi că toate investiţiile care fac obiectul programelor de investiţii aparţin domeniului public, sunt de utilitate publică, sunt supuse priorităţii interesului public şi CET este obligat să le predea Municipiului Iaşi ca bunuri ce fac parte din domeniul public al unității administrativ – teritoriale”, se menţionază în comunicat. „Toate investiţiile care fac obiectul programelor de modernizare aparţin domeniului public. Toate sunt trecute în contabilitatea Primăriei şi sunt în patrimoniul dat în concesiune şi evidenţa contabilă a operatorului Veolia Energie, care are obligaţia să le exploateze şi să le returneze la sfârşitul contractului”, a arătat primarul Mihai Chirica. Edilul a subliniat faptul că există diferenţe majore între valoarea bunurilor revendicate în instanţă, datoriile pe care CET le are la bugetul public local şi valoarea investiţiilor făcute în modernizarea sistemului de distribuţie a energiei termice. „Valoarea bunurilor CET din dosarul 629/99/2012 este de 69,8 milioane de lei, în timp ce valoarea tuturor bunurilor CET pe care le avem înregistrate în contabilitate la momentul actual este de 73 de milioane de lei, diferenţa reprezentând bunuri casate. Pe de altă parte, valoarea tuturor investiţiilor pe care Primăria Municipiului Iaşi le-a făcut până acum în sistemul de termoficare este de 439,6 milioane de lei, iar valoarea tuturor creanţelor pe care le avem de recuperat de la CET Iaşi este de 258 de milioane de lei. Prin urmare, ponderea bunurilor despre care vorbim este evident mai mică faţă de valoarea bunurilor revendicate şi creanţele către bugetul local”, a precizat primarul Mihai Chirica. În continuare, primarul a subliniat aportul substanţial al fondurilor europene la modernizarea sistemului de termoficare. „În etapa I, derulată în perioada 2013 – 2016, au fost făcute investiţii cu o valoare estimată de 254 de milioane de lei şi care au constat în modernizarea cazanelor de producere a apei fierbinţi la CET 1, a cazanului 2, îmbunătățirea modului de tratare a zgurei şi cenuşei în CET 2, rezolvarea problemelor de desulfurare şi denoxare la CET 1 şi CET 2, la care s-a adăugat şi modernizarea Magistralei 2. Toate bunurile pe care s-au făcut investiţii europene sunt bunuri publice. Al doilea mare proiect este în valoare de 86 de milioane de lei şi se referă la modernizarea de reţele primare şi secundare. De asemenea, aceste reţele au fost dintotdeauna bunuri publice ale Municipiului Iaşi. La acestea se adaugă investiţii ale Guvernului României în valoare de circa 17 milioane de lei, executate în totalitate pe domeniul public al Municipiului Iaşi”, a explicat primarul Mihai Chirica. Edilul a evidențiat și relaţia excelentă cu operatorul Veolia Energie Iaşi. „Avem un parteneriat foarte corect cu Veolia. Toată cota de cofinanţare pe care am adus-o din toate programele operaţionale a fost rambursată Primăriei Municipiului Iaşi de către Veolia, noi putând astfel să cofinanţăm alte proiecte europene”, a spus edilul. În final, primarul Mihai Chirica a dat asigurări că furnizarea agentului termic către consumatori nu se află sub semnul întrebării. „În prezent, CET Iaşi are în stoc cărbune suficient pentru două sezoane. Veolia nu ar fi făcut această aprovizionare dacă ar fi avut vreun semnal că există vreun pericol care să-i pună la îndoială obiectul muncii. Asigur întreaga populaţie a Municipiului Iaşi că nu există niciun pericol de a rămâne fără apă caldă și căldură”, a încheiat primarul Mihai Chirica.
