După mai bine de un an, timp în care a fost reabilitat și modernizat, Muzeul ”Casa Dosoftei” a fost redat vineri, 13 decembrie, publicului. Ziua redeschiderii imobilului nu a fost una întâmplătoare, acest lucru întâmplânduse chiar în ziua în care Biserica Ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, coincide cu redeschiderea muzeului care îi poartă numele. ”După un an de zile de execuție și după perioadă de șase luni pentru asigurarea climatului necesar acestei expoziții am putut în sfârșit cu sprijinul tuturor celor implicați, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, Consiliul Județean Iași, constructorul Iasicon, să deschidem această minunată casă ce a stat închisă publicului”, a spus la inaugurare, Marieta Afilipoaie, Directorul Direcției de Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul C.J. Iași. Construită în timpul domniei lui Antonie Ruset, între anii 1677-1679, conform atestărilor documentare, casa cu arcade a fost până în anul 1686, sediul celei de a doua tiparnițe din Iași, aici fiind tipărită prima Biblie în limba română utilizând caractere chirilice. ”Iubitor și trăitor al dreptei credințe, purtător de grijă față de păstoriții săi în vremuri „nepașnice pentru țară”, cu dese schimbări de domni, Sfântul Mitropolit Dosoftei al Moldovei și-a împlinit îndatorirea de păstor sufletesc prin punerea în lucrare a darurilor pe care i le-a dat Dumnezeu din belșug, mai ales prin traducerea și tipărirea de carte sfântă în limba română”, spun cronicile vremii. ”Veți găsi în aceste minunate vitrine o parte din avuția noastră națională. Se cuvine să mulțumim pentru această zestre unuia dintre cei mai mari muzeografi de carte, ce din păcate nu mai este printre noi, scriitorul Dumitru Vacaru. Sunt aici lucrări deosebite, cărți în care apar pentru prima dată cuvintele limbii române, vă invit să descoperiți, aici în arhitectura austeră tipic medievală, poveștile din cărți dar și poveștile cărților pe care le aveți acum sub ochi”, a explicat publicului Valentin Talpalaru, muzeograf în cadrul Muzeului Literaturii Române Iași. În timpul lucrărilor s-au făcut intervenții la pereți, atât la interior cât și la exterior, deoarece piatra aflată în structura acestora se măcina și se deteriora continuu iar structura de rezistență a fost reabilitată. Instalația termică a fost refăcută complet, clădirea fiind în trecut deservită de o centrală electrică veche, incompatibilă cu necesitățile unui spațiu muzeal amplu, care adăpostește valori mari de patrimoniu iar instalația electrică a fost schimbată. Ușile exterioare, din lemn de stejar, au fost restaurate, acestea prezentând semne vizibile ale deteriorării iar ferestrele, înlocuite. Pentru persoanele cu dizabilități au fost realizate rampe de acces. ”Este foarte important ca fiecare clădire care înseamnă ceva pentru fibra Iașului, pentru structura lui de rezistență, să fie restaurată. Noi, Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, suntem recunoscători pentru că aceste lucruri se întâmplă, suntem recunoscători echipei de proiect a Consiliului Județean, contructorului, colegilor mei de la muzeu, tuturor celor care fac posibilă continuarea legendei Iașului pe această structură de rezistență. Exponatele sunt puse în lumină la adevărata valoare, cu ajutorul unor vitrine expoziționale noi. Din anul 2004, „Casa cu arcade” este inclusă în lista monumentelor istorice din județul Iași. Clădirea găzduiește secția de literatură veche din cadrul Muzeului Național al Literaturii Române Iași. Printre exponate se numără și Cazania, scrisă de Mitropolitul Varlaam Moțoc în anul 1643, considerată prima tipăritură în limba română din Moldova. Fondurile necesare restaurării monumentului istoric au fost accesate prin Programul Operațional Regional (POR) la ADR Nord Est- Axa prioritară 5: ”Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural reprezintă o alternativă viabilă pentru stimularea dezvoltării urbane”. Valoarea întregului proiect este de 3.670.826 lei.
