Cu prilejul aniversării a 30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989, în Sala Mare a Primăriei a avut loc sâmbătă, 21 decembrie, o şedinţă solemnă a Consiliului Local, în cadrul căreia 43 de revoluţionari ieşeni, membri ai Asociaţiilor “14 Decembrie 1989”, “22 Decembrie 1989” și, respectiv, ai Federaţiei Naționale a Revoluționarilor din România – filiala Iaşi, au primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi pentru contribuţia adusă la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989”. În ciuda faptului că unii dintre aleşii locali, atât de la putere cât şi din opoziţie, s-au pronunţat pentru acordarea “în bloc” a distincţiei, în final, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi a fost înmânat nominal fiecărui revoluţionar în parte, potrivit regulamentului aprobat în acest sens de Consiliul Local în şedinţa de vineri, 20 decembrie. Cei 43 de revoluţionari care au primit titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi din partea primarului Mihai Chirica sunt: Gabriel Amarandei, Costache Ailene, Viorel Andrei, Virgil Axinie, Ioan Baron, Constantin Bendaș, Alexandru-Tudor Bernic, Vasile Chirica, Nadia Crihan, Leopold-Marius Costinescu, Ștefan Coțovanu, Alexandru Dascălu, Vasile Diacon, Petru Dușa, Vasile Geamăn, Gabriel Hâncu, Titi Iacob, Gheorghe Ilaș, Neculai Kania, Florin Livadaru, Dumitru Moraru, Maria Moraru, Petru Movilă, Liviu Munteanu, Vasile-Doru Nechifor, Gheorghe Negru, Gheorghe Nica, Paul Nițescu, Alexandru Onea, Jenică Panaite, Constantin Pascariu, Eugen Popa, Mihai Pintilei, Anton Proțăilă, Mircea Pricop, Adrian Rozentzveig, Cristian Sandu, Florin Slabu, Emilian Dan Stoica, Iulian-Vilii Șaramet, Cornelia Urîtu, Vasile Vaida și Constantin Vână. În nota de fundamentare, care a însoţit proiectul de hotărâre se arată că, la Iași, Revoluția Română este marcată de momentul 14 Decembrie 1989, când în Piața Unirii, ieșenii erau chemați de Frontul Popular Român să participe la o demonstrație împotriva situației politice, economice și sociale din România. În document se subliniază că mişcarea anticomunistă iniţiată de FPR la Iaşi, în data de 14 decembrie 1989, a reprezentat “prima mișcare politică anticomunistă, constituită pe principiul conspirativității, inspirată de organizația similară unionistă, înființată în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească în 1987-1988. Deşi acțiunea a fost înăbușită din fașă de autoritățile comuniste, o parte dintre conspiraţionişti fiind arestaţi şi băgaţi în beciurile Securităţii, ea va rămâne în istorie ca fiind scânteia care a aprins fitilul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, mai întâi la Timişoara şi apoi la Bucureşti şi în celelalte oraşe ale ţării. “Revoluția din 1989 are însă și o a doua sa etapă, care la Iași s-a derulat după părăsirea Comitetului Central de către cuplul Ceaușescu, începând cu data de 22 decembrie 1989 și durând până pe 18 ianuarie 1990. În această perioadă, grupul revoluționarilor ieșeni a preluat controlul asupra administrației locale și a beneficiat de sprijinul Garnizoanei Iași a Armatei Române, pentru a menține ordinea publică”, se arată în textul Hotărârii adoptate de Consiliul Local.
