Deschisă de pe 2 aprilie la ”Galeriile de Artă ale Municipiului Iaşi”, expoziţia ”3” prezintă lucrările a trei artişti contemporani, respectiv Gabriela Agafiţei, Costache Agafiţei şi Miron Agafiţei. Costache Agafiţei, prezent în expoziţie cu naturi statice, flori, portrete şi peisaje este artistul care, de la debutul său din 1930, până la ultimele lucrări, şi-a adus contribuţia la îmbogăţirea patrimoniului artei ieşene şi naţionale. Tablourile prezentate sunt o selecţie din lucrările reprezentative ale artistului. La 1 decembrie 1999 a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi. Costache Agafiţei a beneficiat de sfaturile lui Ştefan Dimitrescu şi Octav Băncilă. În aceste condiţii, disponibilităţile tânărului artist s-au orientat în direcţia unui contact de substanţă cu realitatea văzută însă prin sensibilitatea unui liric. „Mobilitatea şi agerimea sunt atributele de fond ale acestui artist atât de legat de istoria şi geografia Moldovei, încât poate fi socotit un veritabil monograf sentimental al ei”, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010, Valentin Ciucă. Gabriela Agafiţei este prezentă în expoziţie alături de tatăl şi fratele ei cu lucrări de grafică şi tehnică mixtă. Citând din criticul de artă Negoiţă Laptoiu “Gabriela Agafiţei materializează într-o viziune de sorginte suprarealistă cu proiecţii în fantast. Acele descătuşări ale interiorităţii menite să incite la dialog, să încânte, să ironizeze asanând moral”. “Profesionist al alb-negrului şi a unei cromatici variate, Gabriela Agafiţei a generat în spaţiul de expunere un veritabil spectacol al liniei suple, dar ferme, prin care a configurat un univers proprietate personală, unde desenul este eşafodul necesar al oricăror fantezii grafice, construcţia compoziţională încărcată de sensuri ce se pot devoala ochiului sensibil la ansamblu, dar şi la detalii”, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010, Valentin Ciucă. Miron Agafiţei este la Paris şi prezintă în expoziţie lucrări de pictură şi grafică. “Oarecum surprinzător în raport cu tradiţia familiei, Miron Agafiţei s-a orientat către alte orizonturi estetice, devoalând realităţi umane mai puţin flatante cum erau scenele istorice alal tatălui său. El vorbeşte în numele unei generaţii care se simte trădată şi care este dispusă la revolte de stradă, dar şi la insurgente expresii artistice. Omul ca proiect divin a înşelat mereu aşteptările creatorului şi, de aici, un permanent pamflet expresionist. Omul pare, în viziunea sa, mai degrabă captiv, decât liber. O ţintuire prometeică, un magician sau personaje istorice sunt viziunile unui revoltat, incapabil să accepte tentaţiile iluzoriului”, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800-2010 , Valentin Ciucă.
