Ieșeanul Alexandru Muraru, noul președinte-director general al Institutului Național al Patrimoniului

Alexandru Muraru, cercetător științific şi profesor asociat în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, este noul președinte-director general al Institutului Național al Patrimoniului (INP), instituție de importanță națională care gestionează, coordonează și finanțează întreaga politică în domeniul patrimoniului din România. Numirea în funcție a universitarului ieșean a fost făcută de către ministrul Culturii, Daniel Barbu. Alexandru Muraru, în vârstă de 30 de ani, este doctor în Ştiinţe Politice (Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi) și, de asemenea, cercetător în cadrul Institutului Român de Istorie Recentă (Bucureşti). Alexandru Muraru a beneficiat de burse de studii la University of London – Royal Holloway (Marea Britanie), Univeresity of Utrecht (Olanda), Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, S.U.A), fiind, totodată, beneficiarul unei burse doctorale oferite de Comisia Europeană. A susţinut numeroase conferinţe internaţionale şi a participat la seminarii şi programe academice în Europa şi America de Nord. A absolvit două programe de master, în Istorie Românească şi Ştiinţe Politice, ambele în cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi; publică frecvent studii, articole şi recenzii pe teme de istorie recentă, relaţii internaţionale sau teorie politică. În perioada 2005-2009 a fost consilier la Cancelaria Primului-Ministru al României, iar în intervalul aprilie-decembrie 2007 a fost consilier personal al Ministrului Justiţiei. În perioada 2011-2013 a fost consilier pentru Parlamentul României. În mai 2008, a fost decorat de Majestatea Sa Regele Mihai I al României cu medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate”. Institutul Național al Patrimoniului este o instituție publică de importanță națională, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii. INP este condus de un director general, care este și președintele consiliului de administrație și care coordonează întreaga activitate a instituției. INP gestionează fondurile destinate cercetării, expertizării și executării lucrărilor de consolidare-restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice. De asemenea, INP finanțează, prin acordarea de credite, obținute din timbrul monumentelor istorice, reabilitarea unor monumente de patrimoniu. Instituția are numeroase atribuții în privința protejării și promovării monumentelelor istorice naționale, cât a celor incluse în lista patrimoniului național, fiind în acest sens și punctul de contact național UNESCO. În același timp, INP dezvoltă programe și proiecte naționale și europene în domeniul patrimoniului, administrează fondul documentar al monumentelor istorice și editează numeroase lucrări și publicații periodice în domeniu. Prima instituție care a avut ca obiect evidența și cercetarea monumentelor istorice a apărut în România în 1892, iar ulterior aceasta și-a schimbat denumirea, structura și arhitectura instituțională în numeroase rânduri, mai ales în perioada regimului comunist și după 1989. De-a lungul timpului, aceasta a avut ca președinți personalități marcante de talia lui Nicolae Iorga (1923-1940), N. Ghika-Budești, Ștefan Balș, Arthur Verona, Horia Teodoru.