Cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la tragicele evenimente petrecute în iunie 1941, pe traseul cuprins între poarta Cimitirului Evreiesc şi monumentul victimelor Pogromului, în această dimineaţă s-a desfăşurat la Iaşi “Marşul Vieţii”, în memoria victimelor care au avut de suferit în urma celor petrecute în perioada 28 – 30 iunie 1941.
La eveniment au fost prezenţi, printre alţii, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi de membrii Comunităţii Evreieşti din Iaşi, reprezentantul special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei, Alexandru Muraru, consilierul onorif al primului primului ministru, ambasadorul statului Israel în România, Excelenţa Sa David Saranga, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România, David Muniz.
După desfăşurarea “Marşului Vieţii” a urmat dezvelirea unei plăci omagiale la cavoul lui Abraham Ghiltman, fostul preşedinte al Comunităţii Evreilor din Iaşi, precum şi o ceremonie de depuneri de coroane de flori la Cimitirul Evreiesc.
Mihai Chirica: Să-l privim în ochi pe prietenul nostru evreu şi să-i spunem din suflet, cu sinceritate: “Iartă-mă!”
“Un oraș trăiește prin oamenii și prin poveștile lor. Dar nu toate poveștile sunt motiv de mândrie ori de laudă. Dimpotrivă, unele ne cutremură și ne revoltă. Ar fi însă o mare greșeală să ștergem aceste istorii din memoria colectivă ori să le falsificăm. După multe decenii în care autoritățile din România au preferat să treacă sub tăcere rolul statului în uciderea, jefuirea, deportarea ori vânzarea a sute de mii de evrei din România a venit vremea să înfruntăm adevărul. Da, am greșit și nu avem absolut nicio scuză. Nicio minoritate nu a contribuit mai activ la dezvoltarea țării noastre precum cea evreiască. Nu există domeniu al cunoașterii, al culturii, în care să nu găsim un român de origine evreiescă cu contribuții excepționale! Și atunci cum putem explica nebunia care a cuprins Iașul în acel sfârșit de iunie 1941? Să fi fost demonii cei cruzi ai războiului mondial ori strigătele de ură ale nazismului și bolșevismului deopotrivă? E imposibil să răspundem, la fel cum e imposibil să ne imaginăm adevărata amploare a spaimelor și suferințelor miilor de ieșeni de origine evreiască – copii, părinți și bunici – ce au murit ținându-se de mână în curtea Chesturii Poliției și în Trenurile Morții. Poate că nu vom afla niciodată resorturile acestor crime îngrozitoare. Însă un lucru îl putem face. Să-l privim în ochi pe prietenul nostru evreu și să-i spunem, din suflet, cu sinceritate: „Iartă-mă!” Da, știu că acest mic dar necesar gest de căință nu va atenua durerea care a rămas pentru totdeauna înscrisă pe aceste pietre de mormânt, pe ulițele însângerate ale Iașului interbelic ori în sufletele supraviețuitorilor. De aceea, suntem obligați să nu uităm cele întâmplate! Prin Marșul Vieții, nu vom mai lăsa niciodată moartea să ne abată din calea noastră spre reconciliere și toleranță. Împreună, acum și pentru totdeauna, vom construi la Iași casa în care să ne regăsim, români și evrei, uniți în bucurie și speranță, iertare și încredere, pace și armonie în inimă și suflet”, a declarat, în mesajul său, primarul Mihai Chirica.
Costel Alexe: Pogromul reprezintă cea mai neagră pagină din istoria Iaşului
“Pogromul reprezintă cea mai neagră pagină din istoria Iaşului şi este esenţial să ne asigurăm că nu vom repeta greşelile trecutului. Au trecut 80 de ani de la evenimentele cumplite pe care le comemorăm în aceste zile, dar emoţia pe care o simţim evocând suferinţa victimelor este la fel de mare. Nu poţi să nu te cutremuri la gândul că mii de oameni au pierit atunci executaţi în casele lor, pe străzi şi în faţa Chesturii sau în trenurile morţii. Pe unii dintre supravieţuitorii acestor atrocităţi sau pe urmaşii care le duc mai departe povestea am avut privilegiul să îi cunosc. M-au impresionat mărturiile lor, dar şi faptul că durerea pe care au trăit-o nu s-a transformat în ură. Este încă o lecţie din care avem de învăţat. Nu putem schimba trecutul, dar prezentul şi viitorul sunt în mâinile noastre”, a afirmat, la rândul său, Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.
Patru dintre supravieţuitorii Pogromului vor deveni Cetăţeni de Onoare ai Municipiului Iaşi
Manifestările dedicate comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi au debutat luni, 28 iunie, la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”, cu conferința Internațională „Iași 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare” şi au continuat marţi, 29 iunie, cu “Marşul Vieţii” şi ceremoniile de comemorare desfăşurate la Cimitirele Evreiești din Iași, Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, urmate la ora 18.00, la Primărie, de ceremonia de decernare a Titlurilor de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași celor patru supraviețuitori ai Pogromului de la Iaşi: doamna Frances Fletcher, domnul Jehuda Evron, domnul Moshe Yassur, domnul Michael Cernea, la care se alătură o serie de personalități implicate în marcarea şi păstrarea memoriei vii a Holocaustului, Alexandru Florian, Directorul General al Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și, respective, Rabinul Josef Wasserman (Israel) şi de lansarea mapei filatelice ”Istorie şi memorie. 80 de ani de la Pogromul din Iaşi”.
Miercuri va fi inaugurat Muzeul de Istorie a Pogromului de la Iaşi
Programul manifestărilor se va încheia miercuri, 30 iunie, cu inaugurarea la ora 17.00 a Muzeului de Istorie a Pogromului de la Iași, din strada Vasile Alecsandri nr. 6, urmat de concertul coral “In memoriam”, susţinut de Corul “Gavriil Musicescu” al Filarmonicii “Moldova” din Iaşi şi de spectacolul actriţei Maia Morgenstern ”Nu sunt eu. Maia Morgenstern- o biografie”, programat începând cu ora 19.00 la Ateneul Național din Iași.
